vineri, 31 mai 2013

POEZII DESPRE JUCARII

Raftul cu jucarii

Raftul cu jucarii
E-o poarta spre poveste
Un prag de basm
Spre lumea de vis si bucurii,
Surad in el papusi
Cu plete blonde, brune, castanii,
Si ursuleti de plus cu ochii vii,
Catei de blana, cafenii,
Un elefant cu trompa mare
Si cu vesta gri,
Papusa clown
Care bate intr-o toba,
Harnici cosari
Cu urme de la soba
Si un puisor, un bulgaras de soare,
Urcat pe un capac de stropitoare
Mirandu-se cat poate fi de mare.

Sfatul jucariilor
de Mache Iliut

Desi ora e tarzie,
Uite, nici o jucarie
Nu poate dormi.
Azi sunt tare suparate
Si raman la sfat cu toate
Pana-n zori de zi.

Uite, spune-o minge mica,
Nicu m-a intepat.
Mi-am pierdut puterea toata
Si m-am dezumflat.

Coada mi-a taiat c-o lama,
Spune un catel
Si de atunci mi-e tare teama
Sa ma joc cu el.

Si asa s-au plans cu toate,
Jucariile stricate.
Iar apoi cand au sfarsit,
O scrisoare-au intocmit
Tuturor copiilor,
Din partea jucariilor.

Jucariile
de Ana Tudoras

Noi ne jucam c-un urs de plus,
Iar altii cu tractoare.
Trei fete plimba trei papusi
In rosii carucioare.

Da, avem multe jucarii,
Dar de le strici, vezi bine,
Ramai si tu si alti copii
Cu jucarii putine.
Si-n scrisoare au spus atat: "
Noi de azi am hotarat
Sa fugim de acei copii
Care strica jucarii."

Irinel

Obrajorul de fetita
Cu o bucla strengarita
Glasul zvon de clopotel
E papusa Irinel,
Asezata cum o stii
Pe raftul cu jucarii.
E cuminte, harnicuta
De cand e la gradinita.

Cantec de adormit papusa

Nani, nani, papusica,
A venit o randunica
Sa-ti presare peste somn
Toata boarea dintr-un pom,
Toate florile, si-n ele
Sa iti faci leagan din stele,
Sa te uiti pe cer sa vezi
Unde-i Capra cu trei iezi,
Fat-frumos unde-i plecat
Cu Motanul incaltat....
Nani, nani, papusica,
Tu esti mica…… eu sunt mica……

marți, 28 mai 2013

JUCARII PENTRU COPII

Ce jucarii sa alegem pentru copiii nostri?

In asteptarea zilei de 1 iunie, ne gandim evident la un caodu pentru cei mici.

Jucariile sunt cele care predomina alegerile, de aceea ne-am gandit sa va facem cateva propuneri si sa ne indreptam atentia catre promotiile de 1 iunie existente in magazine in aceasta perioada.

La Emag de eMAG aveti parte in aceasta perioada de promotii la jucarii, manifestate prin reduceri de preturi la o gama larga de produse, de la jucarii pentru bebelusi, pana la jucarile pentru copii mai mari.

Pentru detalii privind  promotiile diverselor jucarii vizitati site-ul: emag.ro.

Un alt magazin online, si anume, JucariideJucarii, vine de asemenea cu reduceri la o gama variata de jucarii ce le au la vanzare. Oferta magazinului online de jucarii variaza de la cele specifice bebelusilor, pana la copii de varsta mai mare. Gasiti pe site-ul lor de la pitici, la masini, papusi si alte jucarii clasice sau jucarii mai noi, copiate dupa personajele celor mai recente seriale de desene animate.

Pentru detalii privind promotiile de jucarii, vizitati site-ul: jucariidejucarii.ro.

Pe site-ul magazinului online DinoLand veti gasi de asemenea promotii la jucarii, intr-o gama variata de produse de la cei mai mici prichindei pana la scolari. Veti gasi promotii deosebite la roboti, circuite de curse, etc.

Pentru detalii privind promotiile de la DinoLand, vizitati site-ul dinoland.ro.

La magazinul CrazyToys, veti intalni promotii pana la 10 iunie, ieftiniri de preturi la jucarii, pentru bucuria copiilor de 1 iunie. De la CrazyToys puteti achizitiona de la DVD-urile cu desenele preferate ale copiilor dumneavoastra, pana la cele mai sofisticate jucarii.

Pentru detalii privind promotiile de la CrazyToys, vizitati site-ul crazytoys.ro.

Desi, l-am lasat la urma, din punct de vedere al promotiilor se pare ca este primul, este vorba de NORIEL. Multindragitul si arhicunoscut deja de copii magazinul Noriel vine in intmpinarea dumneavoastra cu o gama larga de jucarii. Puteti alege de la Noriel jucarii pentru bebelusi, jucarii pentru fetite, jucarii pentru baieti, jucarii de exterior, lego, etc. Magazinul Noriel prezinta reduceri semnificative ale preturilor in aceasta perioada. Preturile jucariilor sunt super. Iata cateva oferte de la Noriel: reducere de pana la jumate de pret la patinele cu rotile, la jucariile de plaja, la noile papusi din colectiile Noriel. De asemenea, magazinul online Noriel, ne ofera jucarii pentru toate buzunarele si pentru toate gusturile celor mai mofturi copii. Puteti achizitiona de la Noriel, atat jucarii clasice, simple, la preturi incepand de la 10 lei, pana la cele mai sofisticate papusi marca Noriel si cele mai sofisticate masini de curse atat de dorite de baieti.

Pentru mai multe detalii privind promotiile de la Noriel, vizitati site-ul: noriel.ro.
Alegeti de la Noriel, ofertele speciale de 1 iunie.

luni, 27 mai 2013

CE CADOU II IAU COPILULUI DE 1 IUNIE?

Ce cadou sa aleg pentru copilul meu de 1 iunie?


Se apropie 1 iunie si multe mamici se intreaba ce cadou este potrivit pentru copilul sau.

Din experienta pot sa va spun ca raspunsul la aceasta intrebare trebuie gandit prin prisma copilului. Oricat de mult ne-am da peste cap sa-i luam cadouri sofisticate, cadouri numeroasa, pana la urma, o sa-l vedeti jucandu-se cu o cutie goala sau cu alte obiecte ramase prin casa, in drumul spre gunoi.

Aceasta situatie legata de cadouri, nu este specifica lui 1 iunie. Aceasta abordare legata de cadouri este un lucru frecvent intalnit, la copii, in special cei de varste fragede, aglomerati de parinti cu o multitudine de cadouri.

De curand am constatat ca cu cat sunt mai rare cadourile, cu atat ele sunt mai apreciate de copil.

Poate credeti ca un mic cadou, ieftin si fara multe zorzoane nu-l multumeste pe copilul dumneavoastra? Mai bine va intrebati daca acel cadou nu cumva este impotriva principiilor dumneavoastra de cumparaturi.

Nu alegeti un cadou doar pentru ca este scump si va ia ochii, ganditi-va ca trebuie sa fie potrivit pentru varsta copilului dumneavoastra si mai ales, i-ar placea sa se joace cu el.

Tot din experienta va spun ca este bine delimitati sarbatorile, deci nu trebuie sa faceti rabat nici de la 1 iunie. Este important pentru copilul dumneavoastra sa-si poata delimita in timp si-n spatiu existenta si asteptarile.

Deci, pentru 1 iunie, va propun sa alegeti un cadou simplu, care sa fie asemanator cu obiectele vechi de prin casa cu care copilul se joaca intamplator.

Un 1 iunie fericit pentru mamici, pentru pitici, pentu tatici si pentru bunici!

luni, 13 mai 2013

CELE 7 PACATE CAPITALE ALE EDUCATIEI

1.  A corecta in public
2.  A exprima autoritatea cu agresivitate    
3.  A fi excesiv de critic: a obstructiona copilaria celui educat
4.  A pedepsi la furie si a pune limite, fara a da explicatii
5.  A fi nerabdator si a renunta sa mai faci educatie  
6.  A nu te tine de cuvant                                     
7.  A distruge speranta si visele  
                             
Dr. Augusto Cury, psihiatru si psihoterapeut, si-a dedicat 17 ani din  viata cercetarii modului in care construieste si se dezvolta inteligenta.  Analiza pe care o face societatii contemporane ajunge la urmatoarea  concluzie: singuratatea nu a fost niciodata atat de intensa: parintii isi  ascund sentimentele de copii, copiii isi ascund lacrimile de parinti si profesorii se refugiaza in autoritarism.

Cantitatea de informatie si  cunostinte disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generatii  nu sunt formate pentru a gandi, ci pentru a repeta informatii. In cartea  sa, "Parinti straluciti, profesori fascinanti", tradusa si in romana, Dr.  Augusto Cury atrage atentia asupra necesitatii schimbarii felului in care se face educatia contemporana.
 (Parinti straluciti, profesori fascinanti - Augusto Cury)

duminică, 12 mai 2013

POEZII CU ANIMALUTE

Albinita 

In gradina de flori plina
Vesel zboara o albina,
Zumzaie din floare în floare
Ispitita de culoare.

Florile rad în lumina,
Canta întreaga gradina,
Ea culege migalos
Polenul cel pretios.

Catelus cu parul cret
 
Catelus cu parul cret
Fura rata din cotet
Si se jura ca nu fura
Dar l-am prin cu rata-n gura!


Closca 

Closca noastra cea motata
Este foarte suparata,
Scurma curtea, rascoleste
Si mereu cotcodaceste
Fiindca puii ei motati
Tare-s neastamparati.
Le tot spune si-i învata,
Tot mereu le da povata.
Însa puii-s mici, nu stiu
Si tot striga piu, piu, piu!

Copilul si furnica
 
Un copil din grupa mica
O întreaba pe furnica:
- Ce tot cari, tu, în spinare
Cat este ziua de mare?
Nu ti-e greu, nu obosesti?
Stai putin sa te odihnesti!

- Of, nu pot, copile draga,
Eu muncesc ziua întreaga,
Car, adun în musuroi
C-am copiii mici... si-apoi
Ai si tu parinti ca mine,
Stii cat muncesc pentru tine?

Cutu-Cutu 

Cutu - Cutu
Na Grivei
Mamaliga daca vrei.
Daca nu, o bag in sac
Si-o dau maine la gansac

Cutu-Cutu 

Cutu - Cutu
Na Grivei
Mamaliga daca vrei.
Daca nu, o pun in cos
Si-o dau maine la cocos

Furnica 
de Pauna Razvan

Stiti voi ce face furnica?
Nu sta toata ziulica.

Roboteste in gradina
Ca o buna gospodina.

Si isi strange in camara
Toata munca ei de-o vara.

Stiti sa-mi spuneti, ca furnica
Cine-i harnica? mamica.

Gandacelul
de Elena Farago

De ce ma strangi in pumnul tau
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca ma doare?
De ce ma strangi asa de rau?
Copil ca tine sunt si eu
Si-mi place sa ma joc si mie.
Si mila trebuie sa-ti fie
De jalea si de plansul meu.
De ce vrei tu sa ma omori
Caci sunt si eu copil ca tine
Si-ar plange mama dupa mine. Si-ar plange bietele surori.
Si-ar plange tata mult de tot
Caci am trait abia trei zile
Si-acum indura-te copile
Si lasa-ma ca nu mai pot!

Hi, calutule

Hi, calutule,
Hi, murgutule
Cu copite
Potcovite,
Sa pornesti iute ca vantul,
Sa atingi abia pamantul,
Esti voinic, calutul meu,
Tu tragi carul cat de greu.
Caru' iute, parca zboara
Cu intreaga lui povara.
Si pe saci, calutul meu,
Hop, m-am asezat si eu!
Am un stegulet frumos
Si il flutur bucuros,
Dar cum zbori cu carul plin
Eu abia, abia ma tin..

Iepuras dragalas
 
Iepuras dragalas
A fugit peste imas
Si s-a dus colo sus
Intr-o tufa s-a ascuns
Dar Codau, caine rau
L-a gonit din cuibul sau
Si-a plecat speriat
In cel codru-ntunecat!

Miau

Pisicuta noastra Miau
Vrea cereale ca sa-i dau
Dar eu singur mi le fac
Si le pap ca tare-mi plac
 
Miaunica
de D. Botez

Miaunica, e-o pisica
Mica, mica, mititica,
Cu mustatile de nea
Si cu bot de catifea.
Paru-i negru, matasos,
Subtirel e si lucios.

Si-n picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata..
Astea-s ghete sau pernui
Stau in ele cinci gherute
Si cand vede-un soricel,
Tipa, tipa, dupa el...

Mos-Andrusca 
de Otilia Cazimir

Mos-Andrusca, iepuras,
A pornit-o spre oras.
Cu chitara la spinare,
Ca sa faca o cantare.

Dar vulpoiul vanator
Sta cu pusca la picior.
Uite-l ca ridica pusca
Si-l impusca pe
Andrusca!

Pif-paf!
Mai puscas,
Unde-i bietul iepuras? 

Pisicuta

Pisicuta pis,pis,pis,
Te-am visat astanoapte-n vis,
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dar tu cu labuta
Mi-ai zgariat manuta!
 
Puisorul cafeniu 
de Otilia Cazimir

A iesit din ou, la soare,
Cel din urma puisor.
Se usuca pe-aripioare
Si-o porneste binisor.

Sta gaina la-ndoiala,
Ca din sapte puisori,
Sase-s galbeni-galbiori
Ghemotoace de beteala

Numai cel de la sfarsit
A iesit mai ponosit!
Si se-ntreaba speriata:
Nu cumva-i de ciocolata?...

Ratusca

O ratusca îmbufnata
Sta pe mal cam suparata.
- Mac, mac, mac
Si mac, mac, mac,
Eu în balta nu ma bag
Ca ma ud pe lopatele,
Nu mai pot merge cu ele.
- Ga, ga, ga!, rade gansacul.
- Oac, oac, oac!, striga brotacul.

Unde ati mai vazut voi,
Dragi copii de pe la noi,
O ratusca suparata
Sa nu vrea sa intre în balta?

Mai, ratusca mititica,
Intra în balta fara frica.
Acolo te racoresti
Si prieteni buni gasesti!

Soarecii
 
Unde-i mata sa ne vada,
Sa ne vada, sa nu creada?
    Chit-chit-chit!
    Chit-chit-chit!
Mata-i dusa de acasa,
Soarecii joaca pe masa:
    Chit-chit-chit!
    Chit-chit-chit!

Unde-i mata sa ne vada
Ca am luat casa în prada?
    Chit-chit-chit!
    Chit-chit-chit!
Mata-i dusa în camara,
Noi suntem stapani în tara!
    Chit-chit-chit!
    Chit-chit-chit!
   
Zdreanta
de Tudor Arghezi

L-ati vazut cumva pe zdreanta.
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice.
Ferfenitele-i atarna
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti de furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodoace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul. "
Unde-i oul?" a-ntrebat
Gospodina.
L-a mancat!
Stai nitel, ca te dezvat,
Fara matura si bat.
Te invata mama minte.
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice zdreanta-n gandul lui:
S-a facut a dracului.

Tincuta si azorel
de A. Toma

Vin la maica.
Azorel.
Sa te spele ea nitel
Cu sapun si cu burete.
Ca murdar mai esti. baiete!
Stai sa-ti fac nitel clabuc
Pe la ochi si la nasuc.
Dar sa nu tipi. ca-i rusine;
Ca eu mama. Iti vreau bine.
Toti sa zica: uite. cutu.
Ce curat e el. dragutul!

sâmbătă, 11 mai 2013

HAI SA NE JUCAM! - PARTEA 2

1. JOCUL - RECUNOASTE OBIECTUL.

SCOP:dezvoltarea capacitatii de analiza si sinteza tactila.
MATERIAL:legume,fructe,diferite rechizite si alte obiecte care sunt cunoscute de copii.
DESFASURAREA JOCULUI:
Educatoarea pregateste in prealabil pe masuta,diferite legume,fructe,rechizite si alte obiecte care sunt acoperite cu un servetel pentru a putea fi utilizate pe rand in cursul jocului.
Este chemat apoi la masuta pe rand cate un copil,i se cere sa inchida ochii si sa ia un obiect de pe masa,sa-l pipaie, sa spina cum este si cum se numeste.Daca raspunsul este corect copilul este aplaudat.Cel ce nu reuseste sa ghiceasca,are dreptul sa mai incerce cu un alt obiect.Dupa doua incercari nereusite,este trimis la loc.


2. JOCUL - PISICUTA

SCOP:dezvoltarea capacitatii de inhibitie si formarea disciplinei constiente.
DESFASURAREA JOCULUI:
Introducerea in joc se face cu numirea unui copil,care reprezinta"pisicuta".El este in fata.
Ceilalti stau la locurile lor."PISICUTA"se duce la un copil,se aseaza in fata lui si scoate un miorlait,facand in acelasi timp ,o strambatura comica.
Copilul vizat nu are voie sa rada,nici macar sa surada,dar trebuie sa mangaie "pisicuta" cu mana lui spunand "saraca pisicuta".Daca acesta reuseste sa se stapaneasca,sa nu rada si sa exprime clar si tare "saraca pisicuta"atunci ia locul colegului sau si jocul continua in acceasi forma.
Daca in timpul jocului,alt copil din grupa rade,el este penalizat prin punct negru.
Daca acesa din urma reuseste in urmatoarele 3 repetari ale jocului sa se stapaneasca,punctul negru este luat inapoi.Aceasta regula va fi anuntata copiilor la inceputul jocului.
In incheiere se vor evidentia copiii care au reusit sa se stapaneasca si sa dea dovada de cea mai perfecta disciplina.Pierd jocul cei care au buline negre.


3. JOCUL - CINE RADE?

SCOP:dezvoltarea deprinderii de a percepe corect unele sunete si de a se concentra asupra unui obiect stabilit:obisnuirea copiilor cu pastrarea linistei si disciplinei.
DESFASURAREA JOCULUI:
Se numeste un copil care va sta cu spatele catre copii.Acestia rostesc versurile in cor:
"Fii atent acum copile,
Si ghiceste aici pe loc
Cine rade?spune bine
Daca vrei sa treci la loc."
La un semn al educatoarei un copil va trebui sa rada.
In grupa trebuie sa fie liniste perfecta pentru ca copilul din fata sa poata distinge clar cine a ras.Daca a ghicit,acesta ii ia locul si trece in fata.Daca insa nici dupa trei incercari n-a ghicit,copilul din fata este totusi inlocuit.
In timul jocului trebuie sa se insiste asupra pastrarii linistii si disciplinei.


4. JOCUL - CINE STIE CUVINTE NOI?

SCOP:activizarea vocabularului si a cunostintelor copiilor,dezvoltarea memoriei,a capacitatii de selectare.
DESFASURAREA JOCULUI:
Se impart copiii in doua grupa.Se imparte si tabla cu creta tot in doua parti.Educatoarea pronunta un sunet corespunzator unei litere,cerand copiilor sa se gandeasca si sa spuna cuvinte care incep cu sunetul dat.Se cer mereu cuvinte frumoase,alese(altele decat cele ce s-au spus).
Vor raspunde pe rand,un copil din fiecare grupa,raspunsurile corecte primind un punct pe tabla la brupa respectiva.
Castiga locul copiii din randul la care s-au totalizat mai multe puncte.


5. JOCUL - INDOAIE BINE SARMA

SCOP:intiparirea in minte a formei diferitelor elemente grafice prin antrenarea simtului tactil si proprioceptiv:coordonarea miscarilor oculo-manuale.
DESFASURAREA JOCULUI:
Copiii trebuie sa aiba bucati de sarma usor maleabila.Educatoarea prezinta un model,iar la comanda incepeti'"copiii vor indoi sarma in asa fel incat sa formeze din ea elementul grafic cerut.
Jocul se poate continua si fara prezentarea unui model.In acest caz,educatoarea numeste semnul grafic ce trebuie executat.
Copiii mai pot fi lasati sa execute liber o lucrare dupa priceperea si spiritul lor de inventitate.Ceea ce trebuie sa se respscte insa,este comanda educatoarei data in momentul inceperii si opririi jocului.
Aprecierea se comunica imediat fiecarui copil.


6. JOCUL - SILABELE

SCOP:gasirea silabsi potrivite pentru compunerea unui cuvant format din daua silabe
MATERIAL:o minge
DESFASURAREA JOCULUI:
Copiii formeaza un cerc.Educatoarea arunca mingea unui copil spunand o silaba,de ex:"ma".Copilul vizat
prinde mingea si raspunde formand un cuvant prin adaugarea unei alte silabe,de ex:"mama".
Daca a raspuns corect primeste o bulina rosie.Jocul continua pana ce sunt solicitati sa raspunda toti copiii.
Castigatorii sunt copiii care au inregistrat cele mai multe raspunsuri exacte.


7. JOCUL - CETE SILABE SUNT?

SCOP:formarea deprinderii de a recunoste numarul silabelor dintr-un cuvant:aprofundarea cunostintelor referitoare la cuvinte si silabe.
MATERIAL:cartonase pe care sunt scrise numerele de la 1-10
----------------------------------
1  2  3  4  5  6  7  8  9  10
----------------------------------
DESFASURAREA JOCULUI:
Fiecare copil are in fata 10 cartonase pe care sunt scrise numerele .Educatoarea spune un cuvant.Copiii il despart in silabe(in gand)fiind obligati sa ridice in mana cartonasul cu numarul corespunzator numarului de silabe cuprinse in cuvantul respectiv.Cel care ridica primul,spune un nou cuvant.


8. JOCUL - GASESTE CUVANTUL POTRIVIT

SCOP:formarea deprinderiide a recunoste o imagine,de a o numi corectsi de a recunoste numarul silabelor dintr-un cuvant:aprofundarea cunostintelor referitoarela cuvinte si silabe.
MATERIAL:planse reprezentand:un copil,un caiet,o floare,o lama,o vulpe.
DESFASURAREA JOCULUI:
Li se prezinta copiilor fisa de lucru.Copiii vor denumi obiectele ilustate de la stanga la dreapa si de sus in jos,le vor repeta in cor vorbit pentru a le fixa.
Se va reaminti ca silabele se scriu odata cu verbalizarea lor de la stanga spre dreapta,in ordinea in care le pronuntam.Reprezentarea grafica se va face cu culoarea albastra pentru cuvinte si cu colarea maro pentru silabe.
La semnalul"Spor la lucru",copiii vor incepe scrierea grafica a cuvintelor si silabelor,fara ca educatoarea sa mai ofere demonstratii la aceste cuvinte.
In caz de nelamurire,copilul va fi indrumat numai dupa dirijarea verbala.In aceiasi zi educatoarea va corecta fisele,utilizand culoarea rosie si v-a nota greselile repetate pentru a muncii individual,in urmatoarele zile cu acei copii.


9. JOCUL - EU ZIC UNA,TU ZICI MULTE

SCOP:formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii vorbirii corecte.
MATERIAL DIDACTIC:jetoane cu diferite desene reprezentand un singur lucru(fiinta) si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte asemanatoare.
DESFASURAREA JOCULUI:
Se da copiilor un jeton pe care sunt desenate mai multe imagini asemanatoare.
Educatoarea arata jetonul cu o singura fiinta sau lucru desenat si cere copiilor sa-l denumeasca.Apoi le cere sa arate un cartonas cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat.
Copilul care are acest carton il arata spunand cuvantul corespunzator( pluralul substantivului care fusese spus la singular).
VARIANTA II
O alta forma a jocului este cea orala.
Ea poate fi folosita dupa ce copiii s-au obisnuit sa se joace acest joc cu ajutorul materialului intuitiv.
In aceasta forma,educatoarea spune un substantiv la singular,copilul intrebat trebuind sa spuna acelasi cuvant la plural.Se poate proceda si invers(educatoarea spune un substantiv la plural,iar copilul il trece la singular).


10. JOCUL - GHICI CUM FACE.

SCOP:perfectionarea pronuntarii consoanelor si a grupurilor de consoane:consolidare deprinderii de a actiona in colectiv.
MATERIAL:jucarii care sa reprezinte mijloace de locomotie(un tren,un camion,un avion,etc)si papusi.
DESFASURAREA JOCULUI:
In vizita la grupa mica vin pe rand trei papusi.Fiecare soseste cu un alt mijloc de locomotie.Papusile cer copiilor sa denumeasca vehiculul cu care a calatorit si sa spuna cum face fiecare vehicul.
La sfarsitul jocului,copiii vor forma un tern,apoi un sir de camioane,etc,se vor misca in ritmul onomatopeelor respective.


11. JOCUL - SPUNE CUM FACE.

SCOP:insusirea pronuntarii corecte a consoanelor c,m,h,folosirea onomatopplor corespunzatoare sunetelor scoase de animale sau zgomotele facute de obiecte:obisnuirea copiilor cu exprimarea in propozitii:dezvoltarea atentiei si a spiritului de observatie.
MATERIAL:jucarii reprezentand:cocos, gaina,caine,pisica,papusa,rata,broasca.
DESFASURAREA JOCULUI:
Educatoarea are toate jucariile pe masuta.Arata pe rand o jucarie si intreaba"cum face?".Copiii raspund in cor,imitand de 3 ori onomatopeea corespunzatare animalului pe care-lreprezinta jucaria.
In continuarea jocului sunt trimisi pe rand copii la masuta sa aleaga o jucarie.Copilulcare alege jucaria este obligat sa o arate,sa spuna ce reprezinta si cum face animalul respectiv.(raspunsul trebuie sa fie in propozitie ex:Pisica face miau,miau,miau."
In acest joc pot fi antrenati mai multi copii care pronunta greu unele consoane si grupuri de consoane


12. JOCUL - JOCUL PACALELILOR

SCOP:formarea deprinderii de a deosebii propozitiile care enunta relatii adevarate  de cele care enunta relatii eronate:formarea deprinderii de a formula corect propozitiile.
DESFASURAREA JOCULUI:
La inceputul, jocul este condus de educatoare ,urmand ca dupa cateva exercitii,conducatorul jocului sa fie ales dintre copii.
Conducatorul jocului spune copiilor propozitii ca:
Pisica prinde soareci.
Vara ninge.
Iepurele este fricos.
Iarba este rosie.
In cazul in care se enunta o relatie reala,copiii raspund prin expresia "e adevarata".Cand relatia este eronata pe langa expresia "nu este adevarata"copiii vor formula si propozitia in mod corect.De ex:Vara ninge. Copilul va raspunde:Nu este adevarat.Vara este cald.


13. JOCUL - CINE A PLECAT?

SCOP:dezvoltarea gandirii logice:formarea deprinderii de a se exprima in propozitii dezvoltate.
MATERIAL:diferite jucarii.
DESFASURAREA JOCULUI:
Jucariile vor fi asezate in fata clasei.2-3 copii,indicati de educatoare vor numi jucariile in ordinea asezarii lor.
Un copil va iesi din sala,iar altul va ascunde una din jucarii.Dupa aceea copilul de afara va fi chemat si intrebat:Cine a plecat?El trebuie sa observe ce jucarie lipseste si sa motiveze,imaginand o situatie.(de ex:Ursuletul a plecat dupa mure
La inceput,pana ce copiii inteleg jocul si-si insusesc bine regulile lui,educatoarea ii va ajuta in formularea raspunsului.


14. JOCUL - CE NU SE POTRIVESTE?

SCOP:consolidarea deprinderii de a deosebi animalelel domestice de cele salbatice si legumele de fructe:formarea deprinderii de a formula corect propozitiile.
MATERIAL:planse care reprezinta animale(domestice si salbatice)si fructe impreuna cu legume.
DESFASURAREA JOCULUI:
Se impart copiilor cele doua planse.Jocul se desfasoara sub forma de concurs.castiga copilul care incercuieste cel mai repede elementul ce nu se potriveste si tot odata stie si sa motiveze alegerea facuta.


15. JOCUL - CIOBANUL SI MIELUL

SCOP:dezvoltarea atentiei,a spiritului de observatie:formarea unei exprimari corecte
DESFASURAREA JOCULUI:
Copiii sunt asezati pe scaunele.Unul dintre ei in rolul de "cioban"se afla in fata grupei."Ciobanul"se plimba printre ceilalti copii si atinge unul pe umar,intrebandu-l:
-N-ai vazut mielul meu?
Copilu intrebat raspunde:
-Nu,cum arata?
Atunci ciobanul descrie infatisarea unui alt copil din grupa.Copilul care se recunoste in descriere trece in locul "ciobanului"si jocul continua.

16. JOCUL - PORTRETUL

SCOP:dezvoltarea spiritului de observatie si a personalitatii:formarea deprinderii de a formula corect intrebarile.
DESFASURAREA JOCULUI:
Un copil numit de educatoare paraseste grupa.Copiii ramasi isi aleg un alt copil .Copilul rechemat in grupa pune intrebari ,cautand sa afle cat mai multe lucruridespre cel ales de colectivul grupei,pentru a ghici cine este.
Intrebarile vor fi de genul:
-E baiat?
-E fetita?
-E blonda?
E ordonata?etc
Raspunsurile vor fi :Da sau Nu
Dupa ce a pus suficiente intrebari trebuie sa numeasca copilul ales.
Jocul se repeta cu alti copii.Prin acest joc,copiii pot afla parerea colegilor despre ei.

joi, 9 mai 2013

POEZII DE 1 IUNIE

POEZII DE ZIUA COPILULUI - 1 IUNIE


1. Poezii de 1 iunie


1 Iunie, Ziua Copilului
de Teodor Munteanu

Este 1 Iunie,
E prima zi de vara,
Soarele e sus pe cer,
E frumos afara.

Suntem astazi mai voiosi
Caci avem serbare,
E Ziua Copiilor,
E zi de sarbatoare.

La serbare a venit
Astazi multa lume.
Cantece si poezii,
Fiecare spune.

Ionel s-a incurcat
Si s-a-nrosit ca focul
"Nu-i nimic", cu totii-au zis,
"Bata-l-ar norocu'".

Sandu cel cu ochelari,
Cu a sa chitara,
Singur s-a acompaniat
Pentru prima oara,

Si o coarda i s-a rupt
Cand lovi mai tare.
Nimeni nu s-a suparat
C-asa-i la serbare.

2. Poezii de 1 iunie

E ziua ta, copile!

Lunecand pe bolta-albastra
A venit intai o stea
Ca sa-mi scrie pe fereastra:
- Sa traiesti, e ziua ta!

A venit si-o randunica,
Tot langa fereastra mea!
Ciripind a vrut sa-mi zica:
- Sa traiesti , e ziua ta!

Si salcamul plin de floare,
Frunza-ntr-una-si legana;
Sa-mi sopteasca o urare:
- Sa traiesti, e ziua ta!

Dar si flori si cant si stele,
Toate le-am putut afla
,In urarea mamei mele
Sa traiesti, e ziua ta!

3. Poezii de 1 iunie

Jocul copilariei

Si sa ma joc de-a mama si de-a tata
Sub geamul casei parintesti
Si sa nu simt o clipa gata
Inchisa cartea cu povesti.

Sa sar sotronul pe trotuar
Si sa ma cred o zana,
Sa vad furnici in furnicar
Si sa le iau in mana.

Sa prind fluturii de-aripa
Si sa-i agat in insectar
Si doar atat, pentru o clipa,
Sa ma visez copila iar.

Sa plec vacantele la tara
Si sa ma sui de vreau, in dud
Si-n garla calda, peste vara,
Cu ochii-nchisi, sa ma cufund.

4. Poezii de 1 iunie

Copilarie

Copilaria-i o poveste
Ce te cuprinde si apoi te lasa
Ajungi batran, si zici c-a fost frumoasa
A fost atunci, azi nu mai este.

Invata sa-ti traiesti copilaria
Caci ea se duce-asa rapid,
De n-ai sa poti sa zici c-a fost frumoasa,
Cand s-a pierdut in infinit.

5. Poezii de 1 iunie

Leagan pentru toata copilaria

Pune-ti, copile, capul pe perna,
Te-asteapta vise, prunc adormit,
In vise viata este eterna,
Cu ceruri blande si fara sfarsit.

Ce stii tu-n lume cate se-ntampla,
Nici nu e bine tu sa le sti,
Lumea-ngenunche la a ta tampla,
Si, langa tine suflet, cor de copii.

Astazi, copile, eu iti dau paine,
Tu painea asta o musti firesc,
Ce-ti dau eu astazi tu-mi vei da maine,
Eu, leganandu-te, imbatranesc.

Trupul tau fraged ca un mesteacan
Sa se indoaie gales in somn,
Ca sa cresti mare, plang si te leagan,
Copile dulce, prea tinere domn.

La geam lumina lunii ti-o scapar
Luminii tale sa-i dau ecou,
Dormi, fericitule, ca eu te apar,
Ca eu in tine ma nasc din nou.

Capu-l pe perna pune-l, copile,
Totul e bine, ai tai sunt vii
Si mai au viata si mai au zile,
Sa crezi ca pururea ei vor trai.

Mama si tata tie-ti vor face
Leagan de stele si de ninsori,
Sa-ti fie bine, sa dormi in pace,
Sa ai lumina la ursitori.

Pune-ti, copile, capul pe perna,
Dormi si viseaza bunul tau vis,
Ca-n vise viata este eterna,
Visul e lumea ce eu ti-am promis.

Pat de rachita mirositoare,
Leagan albastru si-ncondeiat,
Pentru copilul care rasare
Si-ai carui ochi ritmul lumii il bat.

Mama te leagana, vegheaza tata,
Somnul ti-l apara ochi parintesti,
Dormi si viseaza ca lumea-i gata
Si te asteapta numai sa cresti.

Mie-mi trec anii, tie-ti vin anii,
Poate ca maine iti va fi greu,
S-accepti ca astazi eu ti-am spus nani,
Dar nani-nani, frumosul meu.

6. Poezii de 1 iunie

Copilarie

Of, copilarie draga,
Cat de dor imi e de tine,
Basme dragi cu Feti-Frumosi,
Si pasari din poezii;

Of, taram al bucuriei,
Mereu viu, mereu prezent,
Pentru-a face-un suflet tanar
Sa traiasca-aici pe veci;

Sa se plimbe printre randuri
Ca-mparatul printre osti
Si sa zica: "Asta-mi place!"
Si sa fiti toti bucurosi;

Oh, ce dor imi e de basme
Si de vise de copil,
De Ilene Cosanzene
Si de zumzet de copii!

Dar acum, stai si privesti
In albume ferecate,
Cum erai si tu copil
Si zambesti ca alta data...

7. Poezii de 1 iunie

Când iunie ne bate la ferestre

Când iunie ne bate la ferestre,
Cu boabe roşii de cireşe coapte,
Şi-n lanuri spicul verde se trezeşte
Foşnind în soare râsete şi şoapte,

Când florile din parcuri şi grădini
Înalţă către cer parfum şi rouă,
Când vara-ncununată de lumini
Ne mângâie cu palmele-amândouă,

Atunci e ziua noastră, dragi copii,
Şi lumea toată intră-n sărbătoare
Iar inimile noastre-s ciocârlii,
Ce duc această lume către soare!

8. Poezii de 1 iunie

Orice Copil
de George Ţărnea

Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi.

Orice copil are o ţară,
Orice copil are părinţi,
Descoperind din vară-n vară
Alt joc al paşilor cuminţi.

Orice copil are o cale,
Orice copil are un gând,
Călătorind pe cer la vale
Şi printre spini din când în când.

Orice copil are un leagăn,
Orice copil crede-n poveşti,
Adăpostind o lume-ntreagă-n
Curaţii ochi copilăreşti.

Orice copil are o mare
Pe care-şi poartă barca lui,
Dar nu se-aşteaptă să coboare
La ţărmul mării nimanui.

Orice copil culege fluturi,
De dorul unei mângâieri,
Şi-ntoarce vremea la-nceputuri
Cu teamă de-al rosti pe “ieri”.

Orice copil se poate face
Şi floare şi păun şi cerb,
Silabisind cuvântul pace
Pe limba fiecărui herb.

Orice copil are sub gene
Şi stropi de rouă şi gheţari,
Hrăniţi din legile viclene
Din jocul unor oameni mari.

Orice copil reface-n minte
Destinul primului cuvânt,
Putând să strângă în cuvinte
Lumina-ntregului pământ.

Orice copil e o minune
Irepetabilă precum
Ivirea zilei din genune
Şi focul soarelui din scrum.

sâmbătă, 4 mai 2013

POEZII DESPRE GRADINITIA

Grădiniţa
Ilinca Neacşu

Grădiniţa-i minunată,
Nu mă dau acas’ plecată
Vine mama să mă ia
Dar nu pot să plec aşa…
Păpuşile n-au mâncare,
Iepurşi-s la plimbare,
Cuburile-mprăştiate
Când le mai adun pe toate?!
Uite cărţi chiar şi caiete,
Desenate pe-ndelete
Toate, toate îmi vorbesc
De copii imi povestesc.
De păsări, de animale,
De alte vieţuitoare.
Si aşa povşti frumoase,
Nicăieri n-am auzit!
Feţi-Frumoşi, împărătese
Chiar cu mine au vorbit.
Şi culori, şi acoarele
Şi păcuţe subţirele.
Spun mereu la poezii
Fac steluţe argintii.
E o lume fermecată!
Sunt aşa de ocupată,
Nu mă las acas’ plecată!

La grădiniţă
Maria Petre

Sunt cea mai dulce fetiţă
De la noi din grădiniţă
Şi mie mi-a spus mămica
Să n-am teamă de nimica.

Că domna educatoare
E bună-nţelegătoare
Are grijă de copii
Ca de proprii ei fii

Intru-n clasă şi mă joc
Cu copiii la un loc
Invăţăm sa desenăm,
Să construim, să cântam.


Dor de grădiniţă
Sabinica Marin

Răi îmi pare câteodată
Când mama în prag se arată
Mă ia din copii, din clasă
Ca să mă ducă acasă.
Rău îmi pare de copii,
De multele jucării
Şi de doamna ce ne-nvaţă
Cu glas blând ne dă povaţă
A doua zi mă trezesc
Şi de zor mă pregătesc
Să ajung iar în clasa mare
La doamna educatoare
Lucruri bune să-văţăm
Să cântăm să ne jucăm.

Educatoarea mea
Georgeta Savu

M-a-nvăţat ce-i bucuria,
M-a-nvăţat ce-i omenia,
M-a-nvăţat cum să mă joc,
M-a-nvăţat cum să mă port.

M-a-nvăţat să povestesc,
Să pictez, să socotesc,
Să iubesc curat o floare,
Să privesc rumos spre
                          Soare.

M-ajută să-mi fac prieteni
M-ajută să fiu puternic.
M-ajută să cred în Mine,
M-ajută să-nvăţ ce-i Bine.

Pentru câte m-a-nvăţat,
Pentru grija ce mi-a dat,
Vin acum să-I mulţumesc,
Cu respect să o privesc
Şi să ii şoptesc fierbinte,
-Da, mi-ai fost a un
                            Părinte.

La grădiniţă
Matilda Ştefan

Ionel şi cu Gheorghiţă
Merg voioşi la grădiniţă.
Bunicl îi însoţeşte
Ionel mâdru-i vorbeşte:
- Ce frumos şi bine este
Să asculţi câte o poveste!
Să te joci cu alţi copii,
Să ai ulte jucării,
Să pictezi cu acoarele
În culori să faci modele,
Castele să consruieşti
Mai frumoase ca-n poveşti !
-E frumos la grădiniţă!
Spune mai apoi Gheorghiţă.
La lecţii  minunat
Cât de multe-am învţăţat!
Despre flori şi animale
Şi Pământul acesta mare,
Despre mine, ce pot face,
Şi de oameni şi de pace.
Bunicuţul lor zâmbeşte
Şi cu dragoste-i priveşte:
-Mândru sunt eu, dragii mei,
Că am aşa nepoţei.
Grădiniţa-i minunată
Aş merge şi eu o dată!

Păpuşa tristă
Elena Iordănescu

Azi la poarta grădiniţei
Am găsit o păpuşică.
Era foarte supărată,
Pe obraji înlăcrimată.
- Ce-ai păţit păpuşă dragă,
De ce stai aici supărată,
Pe obraji înlăcrimată?
- Un copil m-a aruncat,
Fără casă m-a lăsat.
- Nu mai plânge păpuşică,
Haide azi la grădiniţă!
Şi-o să-ţi facă grupa mică
O căsuţă ca-n poveşti
Cu muşcate la fereşti.

Floricele vii
Husar Sorina

Aici,la şcoala de pitici,
Toate lucrurile-s mici.
Când ajung la grădiniţă,
Intră veseli pe portiţă,

Se debracă, se descalţă
Şi apoi intră în clasă.
Mititeii vin flămânzi,
Intră-n sala mare;

Lapte văd – în multe căni –
Să bea fiecare.
Se joacă cu păpuşi,
Zburdă pe-ntrecute,

Apoi la pătucuri merg,
Albe si plăcute.
Grădiniţa cu flori vii
Vrea să doarmă – ce, nu vii?

Iată că măicuţe dragi
Vin în orice seară
Să-si sărute puii lor
Şi-apoi sa-i ceară.

Grădiţia e pustie…
Doamne în picioare.
Mâine îi soseste iar
Floare după floare.

Orăşel de fericiţi
Grădiniţa este,
Copiii – nvaţă mulţumiţi,
Ca într-o poveste.

La grădiniţă
Elena Mărgărit

Azi în clasa noastă
Vesel construiesc
Din cuburi castele
Ce spre cer privesc.

Pot să pictez
În multe culori,
Chiar mă minunez :
- Ce frumoase flori!

Sunt atent apoi,
Iute-am invaţat,
Poezia cu-n raţoi
Mititel şi răsfăţat.

Cât de mult îmi place
Să ascult poveşti,
Grădiniţa dragă,
Ce frumos mă creşti!

Coplărie
Ilinca Neacşu

Copilăie, căntec, joc, culoare,
Cu tine alerg peste campii,
Vorbesc cu fiecare floare,
Mă joc cu fluturii zglobii.

Copilărie, frumoasă poezie,
Cu tine înţ să scriu,
Întrebări îţi pun o mie,
Despre câte-aş vrea să ştiu.

Copilărie, zbor peste creste,
Cu tine îvaţ să citesc,
S desluşsec  lumii poveste,
Şi drumul pe care pornesc!

Copilărie, frumoasă să fii,
Pentru toţi copiii din lume,
Să mă ocroteşti zi de zi,
Pe mine divina minune!

Copilul fericit
Lucia Moianu

Fericit sunt eu când spun :
Mamă, te iubesc
Tată esti aşa bun,
Ca ochii-ţi lucesc,
De-ţi priveşti baiatul.
Ca el, vrei sa spui,
Nu mai este altul!
Cât îmi e de bine
Să vă am pe voi,
Să fiţi lângă mine,
Dragi părinţi ai mei,
Dragi părinţi ai me!

Jocul culorilor
Mariana Muscariu

O rază de soare
O  şoaptă de vânt
Un cântec de păsări
Sau chiar un cuvânt,

Mi-au spus mie o dată
Că mă pot juca,
Un joc al culorilor
Dacă voi vrea.

„Culorile calde
Sau chiar culori reci,
În jocul tău simplu
Poţi să încerci!

Roşu, albastru, galben,
De vei combina
Magia culorii
Te va fermeca!”


vineri, 3 mai 2013

GHICITORI DESPRE LEGUME SI FRUCTE

Ascuns în camasa verde,
Miezul de foc nu se vede.
Cand mananci o feliuta,
Parca sufli-n muzicuta.
(pepenele)

Soarele o coace,
Mana o rupe;
Piciorul o calca,
Gura o bea.
(strugurele - vita de vie)

Fetisoara
Cu rochita rosioara,
Cand prind a te dezbraca
N-am de ce ma bucura
Ca încep a lacrima.
(ceapa)

Cine se-ngrasa legat?
(dovleacul)

Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu într-un picior.
(ciuperca)

În gradina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperecheate.
(ciresele)

Sade mosul în camara
Cu mustatile afara.
(morcovul)

Am camasi nenumarate
Le port pe toate îmbracate.
(varza)

Ce-i rosu, mar nu-i;
Creste-n pamant, ceapa nu-i?
(sfecla)

Alba pasaruica,
Pe arac se urca;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)

joi, 2 mai 2013

POEZII PATRIOTICE

CANTEC DIN BUCOVINA

Canta cucul bata-l vina,
De rasuna Bucovina,
Canta cucu-ntr-un bradut
De rasuna-n Cernauti.

Bucovina, rai cu flori,
Unde sunt ai tai feciori?
Au fost dusi in alta tara,
Dar se-ntorc la primavara.

Si-napoi cand or vini,
Tot pe tine te-or iubi.
Bucovina, plai cu soare,
Te-au calcat rusii-n picioare.

Bucovina, plai cu flori,
Unde sunt ai tai feciori?
Muntilor cu creasta rara,
Nu lasati Straja sa piara,
Daca piere straja voastra,
A pierit si tara noastra...


LIMBA NOASTRA
de Alexe Mateevici

Limba noastra-i o comoara
In adîncuri înfundata
Un sirag de piatra rapa
Pe mosie revarsata.
Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastra-i numai cîntec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.

Limba noastra-i graiul pîinii,
Cînd de vînt se misca vara;
In rostirea ei batrînii
Cu sudori sfintit-au ďara.
Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Nu veti plînge-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cît îi de darnic
Graiul tarii noastre draga.

Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate, -
Te-nfiori adînc si tremuri.
Limba noastra îi aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.
Limba noastra-i limba sfînta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng si care o cînta
Pe la vatra lor taranii.

Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.
Strîngeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Si-ti avea în revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Rasari-va o comoara
In adîncuri înfundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.


DECEBAL CATRE POPOR
de George Cosbuc

Viata asta-i bun pierdut
Când n-o trăiesti cum ai fi vrut!
Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug în gitul tau:
E rău destul ca ne-am născut,
Mai vrem si-al doilea rău?

Din zei de-am fi scoboritori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flacau ori mos ingirbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori cine-nlantuit.

Cei ce se lupta murmurind,
De s-ar lupta si-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orisicare las fugar!
Murmurul, azi si orsicind,
E plinset în zadar!

Iar a tacea si lasii stiu!
Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Să rida! Bunii rid si cad!
Să râdem, dar, viteaz rasad,
Să fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri până-n iad!

De-ar curge singele piriu,
Nebiruit e bratul tau
Când mortii-n fata nu tresari!
Si insuti tie-un zeu iti par
Când rizi de ce se tem mai rău
Dusmanii tai cei tari.

Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,
Zamolxe, c-un intreg popor
De zei, i-am intreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pământ,
Căci ei au cerul lor!

Si-acum, barbati, un fier si-un scut!
E rău destul ca ne-am născut:
Dar cui i-e frica de razboi
E liber de-a pleca-napoi,
Iar cine-i vinzator vindut
Să iasa dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus!
Voi bratele jurind le-ati pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Si-n zei! Dar va ginditi, eroi,
Ca zeii sunt departe, sus,
Dusmanii lângă noi!


NOI
de Octavian Goga

La noi sunt codri verzi de brad
Si campuri de matasa,
La noi atatia fluturi sunt
Si-atata jale-n casa.
Privighetori din alte tari
Vin doina să ne-asculte,
La noi sunt cantece si flori
Si lacrimi multe, multe...

Pe bolta, sus, e mai aprins
La noi, batranul soare,
De cand pe plaiurile noastre
Nu pentru noi rasare...
La noi de jale povestesc
A codrilor desisuri
Si jale duce Muresul,
Si duc tustrele Crisuri.

La noi nevestele plangand
Sporesc pe fus fuiorul,
Si-mbratisandu-si jalea
Plang si tata, si feciorul.
Sub cerul nostru-nduiosat
E mai domoala hora,
Caci cantecele noastre plang
In ochii tuturora.

Si fluturii sunt mai sfiosi
Cand zboara-n zari albastre,
Doar roua de pe trandafiri
E lacrimi de-ale noastre.
Iar codrii ce-nfratiti cu noi
Isi infioara sanul
Spun ca din lacrimi e-mpletit
Si Oltul, biet, batranul...

Avem un vis neimplinit,
Copil al suferintii,
De jalea lui ne-au raposat
Si mosii, si parintii...
Din vremi uitate, de demult,
Gemand de grele patimi,
Desertaciunea unui vis
Noi o stropim cu lacrimi...


STRAMOSII
de Octavian Goga

Nu mor stramosii niciodata
Razboiul lor in noi si-l poarta,
Caci li-e tarana spulberata,
Dar nu li-e dusmanie moarta.
Straveche, ura lor se-mparte
Din mos in mos, din tata-n tata,
Si azi, de dicolo de moarte,
Ei ne mai cer o judecata.

Cum ne privim acum in fata,
Potrivnici insetati de lupta,
Neiscusinta noastra-nvata
Din ura lor neantrerupta.
Noi suntem flacara pribeaga
Din neamblanzita lor vapaie,
Cu mostenirea noastra-ntreaga
Venim pe campul de bataie.

Cu mine vin, roiesc intr-una
Cei fara neam si fara numar,
Ce-au sprijinit intotdeauna
Eternitatea pe-al lor umar.
Vin cei de-o lege cu pamantul,
Copii soarelui de-o vara,
Eu, solul lor, le port cuvantul,
Si-n suflet, sfanta lor povara.

Vin randuri, cete se-nfiripa
Din vechea veacurilor lava,
Din ceas in ceas, din clipa-n clipa,
Tot creste oastea mea grozava.
Le vad in orice parte roiul,
Isi cer dreptatea lor tarzie,
Si fiecare-s vrea ciocoiul
In judecata sa si-l tie.

Ei tot mai multi rasar din groapa,
Rasar, si-n mintea mea s-alunga,
Vin bieti tarani munciti de sapa,
Si vin haiduci cu flinta lunga.
Sosesc cu dorurile toate,
Sarmanii nu mai pot s-adaste:
“Venit-am, mare, stranepoate,
Sa ne primesti la tine-n oaste!”
Le zic supus:”Veniti de-acuma,
Strabuni din lunga vremii cale,
Si dati-mi cantecul si gluma
Si nesfarsita voastra jale.
Veniti caci glasul vostru-nvie
Un nou zorit de dimineata,
Voi ce-ati murit o vesnicie
Sunteti flamanzi azi de viata!”

Ei vin cu suflete-nnoptate,
De-aceea sfarama lanturi grele,
De-aceea urla si se zbate
Durerea-n cantecele mele.
Doar din al veacurilor caier
Mi-am impletit eu biciul urii,
Nestinsul vremurilor vaier
Mi-a scris blestemu-n cerul gurii!...

De lupta-s gata deci...Prin mine
Un iad intreg cere rasplata
Mi-e sete-acum... Te-astept, vecine,
Si ochii mei pagani te cata!
Iti vreau sclipirea de otele,
Si vreau ostirea ta maiastra,
Intregul cer cu ochi de stele
Sa lumineze lupta noastra.

Te-astept... Te-astept... Dar n-aud bucium,
Nici zumzet ascutit de jale.
Ma-ndoaie patima, ma zbucium:
Arata-mi randurile tale!...
Si cum te chem, s-un colt de tarana
Mi te-au catat zadarnic solii,
Te-apropii tu de subsuoara
C-un slab egumen ros de molii...

Va vad... Mi-e mila peste fire
De bietul grec cu haina rupta:
Ai spart o cripta-n manastire
Ca sa-ti castigi un sot de lupta...
Va vad, si oastea mea pe-acasa
Mi-o-ndrept incet sa se strecoare:
Vai-toata ura mea ma lasa,
Caci saracia ta ma doare...


LA CURTILE DORULUI
de Lucian Blaga

Prin vegherile noastre -- site de in --
vremea se cerne, si-o pulbere alba
pe tample s-asaza. Aurorele inca
se mai aprind, si-asteptam. Asteptam
o singura ora sa ne-mpartasim
din verde imperiu, din raiul sorin.
Cu linguri de lemn zabovim langa blide
lungi zile pierduti si straini.
Oaspeti suntem în tinda noii lumini
la curtile dorului. Cu cerul vecini.
cu toate ca mult mai putin o sa para.
Asteptam sa vedem prin columne de aur
Evul de foc cu steaguri pasind,
si fiicele noastre iesind
sa puna pe fruntile portilor laur.

Din cand în cand cate-o lacrim-apare
si fara durere se-ngroasa pe geana.
Hranim cu ea
Nu stim ce firava stea.


UNDE-S NEBUNII?
de Demostene Andronescu

Unde-s nebunii, unde ni-s nebunii?
E, Doamne, lumea plinã de cuminti,
E plin pãmântul de martiri si sfinti
Atinsi de filoxera-ntelepciunii.

Tãcutã-i gloata de-ntelepti ca sfinxul
În fata lumii si-a nemãrginirii
Si-ascultãtor de rânduiala firii,
Cu un plãvan în jug trudeste insul.

Scâncesc cumintii-n chingile durerii
Si, sângerând din rãni adânci blândete,
Lângã neveste mor de bãtrânete,
Necutezând sã tragã spada vrerii.

Boleste omenirea ca o juncã
Si nimeni nu-i ca sã-i sloboadã sânge;
S-a-mpotmolit istoria si plânge
Ca prora-nfiptã într-un colt de stâncã.

Nu se mai nasc nebuni care s-o mâne
Cu bâta de la spate ca pe-o vitã,
Acestui veac sã-i punã dinamitã
Si evu-ntelepciunii sã-l dãrâme.

O! Doamne, unde-s Don Quijotii?
E lumea plinã de-alde Sancho Panza
Ce nu-ndrãznesc sã mânuiascã lancea,
Ci scutieri cuminti se vor cu totii.

Unde-s nebunii? Unde-s Machedonii
Sã tragã spada si sã taie nodul?
Tânjeste dupã glorie norodul
Si nu-s Cezari sã-l treacã Rubiconii…

Sloboade, Doamne-n lume nebunia,
S-o rãvãseascã si sã o rãstoarne,
Ca un berbec sã ia pãmântu-n coarne
Si-acestui veac sã-i surpe temelia!


SINGURA NOASTRA PATRIE
de Adrian Paunescu

Ca dintre toate ce ne cercetara
Si cate-or fi sa ne mai cerceteze,
Furtuni sau lupte sus la metereze
Ca si porniri de iarna-n primavara,

Ca din ce e facut sa ne si doara
Si prin durere sa ne lumineze,
Tu, dincolo de orice ipoteze,
A noastra esti, singura noastra tara.

Ca nu te-am da pe bani sau pasapoarte,
Ca nu te afli unde ne-ar fi bine,
Ca esti aici si noi suntem in tine,
Ca zborul tau uneste si desparte
Tragice veacuri, clipe mai senine.
A noastra patrie fara de moarte.


FIUL INGENUNCHEAT
de Adrian Paunescu

Aceasta, a mea, nici macar nu-i noblete,
Aceasta, ce-o simt cum ma mana
mereu
Si-o limba straina nu vrea sa invete,
Aceasta-i credinta poporului meu.

Poporului meu rabdator cat rabdarea,
Poporului meu care cere putin
Dar eu, daca muntii, dar eu, daca marea
mi-ar cere sa fug, tot aici am sa vin.

Am minte destula sa dau cu chirie
Si multi m-au ravnit ori pe unde am
fost,
Dar fiu credincios ti-am ramas,
Romanie,
Dar ca un destept, nu ca bleg si ca prost.

Aceasta, a mea, poreclita iubire
Nici n-are noblete, e-un pumn de
pamant,
Un fel de fixare, un fel de delir e,
Fetis absolut intr-un fagure sfant.

Nu-ti caut acum calitati sa te laud,
Zbarcita de-ai fi si un ochi de-ai avea,
C-o harta mai stramta ca gura de flaut,
Eu tot te-as iubi, ca esti patria mea.

La targ nu te duc sa te vand, ca-mi esti
mama,
La baruri cu strip-tease eu nu te
dezbrac,
De tine mi-e drag si rusine, nu teama,
Amor incurabil, destin fara leac.

Si ce e nobletea? O haina de gala.
Prefer o camasa de in ingeresc,
Cand norii se-aduna si cerul ne-nsala,
Sa simti ca - aici si cinstit - te iubesc.

A mea, ce-o simt, nu-i noblete, ci viata
Oricat voi trai voi ramane la ea,
Cand lacrimi pe ochii planetei ingheata,
Eu sunt tot cu tine, tu, patria mea.

miercuri, 1 mai 2013

POVESTI DESPRE ALFABET

ALFABETUL
de Ion Creangă

Ai
Barbă
Cinstite
Dascăl
Eşti
Foarte
Ghibaci
Hi!
Iapă
Jircănoasă!
Lupul
Mănâncă
Numai
Oi.
Pădurea
Rară
Stă
Şi
Tace
Unde
Voinicelul
Zace.


ALFABETUL IN VERSURI 


A  Ca o casa ninsa pare
                  Si compasul din penare ,
                  Caciulita tuguiata
                  Fara ciucure la toarta .


B  B-i covrig peste covrig ,
                  Ochelari pe nas in frig
                  Si colac pufos pe tava ,
                  Ochi de broasca prin otava .

C  Jumatate din O mare
                   Ca o toarta la caldare .
                   Jumatate de cercel
                   Si pe deget un inel .

D  O doime dintr-un mar ,
                    Semiluna de pe cer .
                    Ca un arc intins e gata
                    Ca sa traga cu sageata .


E  Piepten stirb de os si fier ,
                  Dintii i-a pierdut prin par .
                  Grebla mica strange fan
                  Cu trei dinti de maracin .


F  Cu doi dinti pe care-i are
                  Se da ruda cu E mare ,
                  Daca el va strange fanul
                  Va ramane doar cu unul .

G  O cocoasa de camila ,
                    Il privesc ades cu mila .
                    Parca-i gura unui peste ,
                    N-are dinti , dar el zambeste .


H  Ar fi vrut sa fie patru ( 4 ) ,
                    Dar mai are un baston .
                    Vrea sa fie scara mica
                    Sau desenul din sotron .

I   Tulpinita unui pom
                  Si statura unui om ,
                  Lumanarea de pe tort …
                  Seamana c-un far in port .


J  La umbrela e maner ,
                Da-i sta bine si-n cuier .
                E vatraiul de la soba
                Si cu mosul sta de vorba .


K Langa I am pus usor
                Doua aripi de cocor ,
                Cioc deschis de puisor ,
                Doua frunze de mohor .
                O sa-ncerc acum sa zbor .
                Nu fugi , ca n-am sa mor !


L Policioara pe perete
              Am trei carti si cinci caiete .
              Talpa unui mic picior
              Calca brazda pe ogor .
              Sunt un colt de la echer
              Si un scaun in foaier .


M Intre doi de I se-alinta
                   O sageata ascutita .
                   Doua urechiuse mici
                   De la gaze si arici .
                   Cap de mata suparata
                   Dintre perne se arata .


N  M mai are-un fratior
                   Scris in noapte , nuci si nor .
                   Trei uluci batute , bade ,
                   Doua-s drepte , una cade .


O  Ce-as putea sa fiu , scolare ?
                    Radiera din penare ?
                    Sau sunt zero sau sunt zeci ?
                    Sau sunt urma din poteci ?
                    Zale mici de lantisor
                    Sau sunt doar un ousor ?


P  Am pierdut din B o parte
                 Si nu am stabilitate .
                 Vreau sa fiu indicator
                 Sau sa topai prin ponor
                 Dar am numai un picior .
                 Sunt drapel intins in vant .
                 Tu , gaseste-ma-n cuvant !


R  Am furat de prin razoare
                   Tulpinita de cicoare
                   Si lui P i-am pus usor
                   O codita drept picior .
                   Fara frica sta acum
                   Si priveste peste drum .

S   Bici pocnit de uratori
                     In ajun de sarbatori .
                     Se taraste ca un sarpe
                     Si e semn sucit de carte .
                     Seamana c-o lebada ,
                     C-o gasca ce schioapata .

Ş   Ş isi pune sub barbita ,
                     Dintr-un pres , o virgulita .
                     Daca ai uitat s-o scrii
                     Om peltic ai sa devii
                     Cand spui sase-n loc de şase
                     Sasait esti ca Tanase .


T   La ciuperca palarie
                      Si sperietoare-n vie .
                      Cumpana fantanii pare
                      Si antena in picioare .
                      Pompa de umflat o roata
                      Si un ivar de la poarta .


Ţ   Fratele lui T acum
                      Calca virgula pe drum .
                      Ii e frig ca-i de la turtur
                      Atarnat la stresini singur .


U   Seamana cu o potcoava
                       Ratacita prin otava .
                       Zice-se daca-o gasesti
                       Ca o sa te pricopsesti .


V   Poate este o penita ,
                       Doua coarde de la vita ,
                       Varf de avion in zbor
                       Sau e plugul prin ogor .
                       Spun mai bine ca ea este :
                       In veston , in vis , in veste .


X   Doua lemne petrecute
                       Fac o poarta la o curte .
                       E un semn de adunare
                       Ce se duce la culcare .
                       Un schelet de zmeu din fire
                       Sau e semnul de-nmultire .


Z   Ia priveste-l dintr-o dunga :
                      Este N care se culca .
                      Obosit de-atata larma
                      S-a culcat un pic sa doarma
                      Si in Z s-a preschimbat :
                      In zambila , zmeu , zimţat .


Y    Ca o prastie el pare .
                      Tine rufele la soare .
                      Un pahar cu citronada
                      Sau e pomul din livada ?
                      Poate si-n cuier sa stea
                      Sa-ti pui haina dumneata .

W  M intors cu fata-n jos
                        Rar imi este cu folos .
                        E-n final de-abecedar
                        Ca il folosesc mai rar .
                        Sta-n cuvintele straine ,
                        Greu sa il rostesc imi vine .

Q   Q e fratele lui O
                        Dar mai are un cadou ,
                        Intr-o parte o fundita
                        De la Ana din cosiţa .
                        Nu prea este cautat
                        Ca a fost imprumutat .



Poezii noi Mos Craciun

Poezii de Mos Craciun - 2018 Colectie de Poezii pentru copii mici si mari - Craciunul 2018 Mos Craciun vine-n padure de Tincuta Ho...

Faceți căutări pe acest blog