Grădiniţa
Ilinca Neacşu
Grădiniţa-i minunată,
Nu mă dau acas’ plecată
Vine mama să mă ia
Dar nu pot să plec aşa…
Păpuşile n-au mâncare,
Iepurşi-s la plimbare,
Cuburile-mprăştiate
Când le mai adun pe toate?!
Uite cărţi chiar şi caiete,
Desenate pe-ndelete
Toate, toate îmi vorbesc
De copii imi povestesc.
De păsări, de animale,
De alte vieţuitoare.
Si aşa povşti frumoase,
Nicăieri n-am auzit!
Feţi-Frumoşi, împărătese
Chiar cu mine au vorbit.
Şi culori, şi acoarele
Şi păcuţe subţirele.
Spun mereu la poezii
Fac steluţe argintii.
E o lume fermecată!
Sunt aşa de ocupată,
Nu mă las acas’ plecată!
La grădiniţă
Maria Petre
Sunt cea mai dulce fetiţă
De la noi din grădiniţă
Şi mie mi-a spus mămica
Să n-am teamă de nimica.
Că domna educatoare
E bună-nţelegătoare
Are grijă de copii
Ca de proprii ei fii
Intru-n clasă şi mă joc
Cu copiii la un loc
Invăţăm sa desenăm,
Să construim, să cântam.
Dor de grădiniţă
Sabinica Marin
Răi îmi pare câteodată
Când mama în prag se arată
Mă ia din copii, din clasă
Ca să mă ducă acasă.
Rău îmi pare de copii,
De multele jucării
Şi de doamna ce ne-nvaţă
Cu glas blând ne dă povaţă
A doua zi mă trezesc
Şi de zor mă pregătesc
Să ajung iar în clasa mare
La doamna educatoare
Lucruri bune să-văţăm
Să cântăm să ne jucăm.
Educatoarea mea
Georgeta Savu
M-a-nvăţat ce-i bucuria,
M-a-nvăţat ce-i omenia,
M-a-nvăţat cum să mă joc,
M-a-nvăţat cum să mă port.
M-a-nvăţat să povestesc,
Să pictez, să socotesc,
Să iubesc curat o floare,
Să privesc rumos spre
Soare.
M-ajută să-mi fac prieteni
M-ajută să fiu puternic.
M-ajută să cred în Mine,
M-ajută să-nvăţ ce-i Bine.
Pentru câte m-a-nvăţat,
Pentru grija ce mi-a dat,
Vin acum să-I mulţumesc,
Cu respect să o privesc
Şi să ii şoptesc fierbinte,
-Da, mi-ai fost a un
Părinte.
La grădiniţă
Matilda Ştefan
Ionel şi cu Gheorghiţă
Merg voioşi la grădiniţă.
Bunicl îi însoţeşte
Ionel mâdru-i vorbeşte:
- Ce frumos şi bine este
Să asculţi câte o poveste!
Să te joci cu alţi copii,
Să ai ulte jucării,
Să pictezi cu acoarele
În culori să faci modele,
Castele să consruieşti
Mai frumoase ca-n poveşti !
-E frumos la grădiniţă!
Spune mai apoi Gheorghiţă.
La lecţii minunat
Cât de multe-am învţăţat!
Despre flori şi animale
Şi Pământul acesta mare,
Despre mine, ce pot face,
Şi de oameni şi de pace.
Bunicuţul lor zâmbeşte
Şi cu dragoste-i priveşte:
-Mândru sunt eu, dragii mei,
Că am aşa nepoţei.
Grădiniţa-i minunată
Aş merge şi eu o dată!
Păpuşa tristă
Elena Iordănescu
Azi la poarta grădiniţei
Am găsit o păpuşică.
Era foarte supărată,
Pe obraji înlăcrimată.
- Ce-ai păţit păpuşă dragă,
De ce stai aici supărată,
Pe obraji înlăcrimată?
- Un copil m-a aruncat,
Fără casă m-a lăsat.
- Nu mai plânge păpuşică,
Haide azi la grădiniţă!
Şi-o să-ţi facă grupa mică
O căsuţă ca-n poveşti
Cu muşcate la fereşti.
Floricele vii
Husar Sorina
Aici,la şcoala de pitici,
Toate lucrurile-s mici.
Când ajung la grădiniţă,
Intră veseli pe portiţă,
Se debracă, se descalţă
Şi apoi intră în clasă.
Mititeii vin flămânzi,
Intră-n sala mare;
Lapte văd – în multe căni –
Să bea fiecare.
Se joacă cu păpuşi,
Zburdă pe-ntrecute,
Apoi la pătucuri merg,
Albe si plăcute.
Grădiniţa cu flori vii
Vrea să doarmă – ce, nu vii?
Iată că măicuţe dragi
Vin în orice seară
Să-si sărute puii lor
Şi-apoi sa-i ceară.
Grădiţia e pustie…
Doamne în picioare.
Mâine îi soseste iar
Floare după floare.
Orăşel de fericiţi
Grădiniţa este,
Copiii – nvaţă mulţumiţi,
Ca într-o poveste.
La grădiniţă
Elena Mărgărit
Azi în clasa noastă
Vesel construiesc
Din cuburi castele
Ce spre cer privesc.
Pot să pictez
În multe culori,
Chiar mă minunez :
- Ce frumoase flori!
Sunt atent apoi,
Iute-am invaţat,
Poezia cu-n raţoi
Mititel şi răsfăţat.
Cât de mult îmi place
Să ascult poveşti,
Grădiniţa dragă,
Ce frumos mă creşti!
Coplărie
Ilinca Neacşu
Copilăie, căntec, joc, culoare,
Cu tine alerg peste campii,
Vorbesc cu fiecare floare,
Mă joc cu fluturii zglobii.
Copilărie, frumoasă poezie,
Cu tine înţ să scriu,
Întrebări îţi pun o mie,
Despre câte-aş vrea să ştiu.
Copilărie, zbor peste creste,
Cu tine îvaţ să citesc,
S desluşsec lumii poveste,
Şi drumul pe care pornesc!
Copilărie, frumoasă să fii,
Pentru toţi copiii din lume,
Să mă ocroteşti zi de zi,
Pe mine divina minune!
Copilul fericit
Lucia Moianu
Fericit sunt eu când spun :
Mamă, te iubesc
Tată esti aşa bun,
Ca ochii-ţi lucesc,
De-ţi priveşti baiatul.
Ca el, vrei sa spui,
Nu mai este altul!
Cât îmi e de bine
Să vă am pe voi,
Să fiţi lângă mine,
Dragi părinţi ai mei,
Dragi părinţi ai me!
Jocul culorilor
Mariana Muscariu
O rază de soare
O şoaptă de vânt
Un cântec de păsări
Sau chiar un cuvânt,
Mi-au spus mie o dată
Că mă pot juca,
Un joc al culorilor
Dacă voi vrea.
„Culorile calde
Sau chiar culori reci,
În jocul tău simplu
Poţi să încerci!
Roşu, albastru, galben,
De vei combina
Magia culorii
Te va fermeca!”
Ilinca Neacşu
Grădiniţa-i minunată,
Nu mă dau acas’ plecată
Vine mama să mă ia
Dar nu pot să plec aşa…
Păpuşile n-au mâncare,
Iepurşi-s la plimbare,
Cuburile-mprăştiate
Când le mai adun pe toate?!
Uite cărţi chiar şi caiete,
Desenate pe-ndelete
Toate, toate îmi vorbesc
De copii imi povestesc.
De păsări, de animale,
De alte vieţuitoare.
Si aşa povşti frumoase,
Nicăieri n-am auzit!
Feţi-Frumoşi, împărătese
Chiar cu mine au vorbit.
Şi culori, şi acoarele
Şi păcuţe subţirele.
Spun mereu la poezii
Fac steluţe argintii.
E o lume fermecată!
Sunt aşa de ocupată,
Nu mă las acas’ plecată!
La grădiniţă
Maria Petre
Sunt cea mai dulce fetiţă
De la noi din grădiniţă
Şi mie mi-a spus mămica
Să n-am teamă de nimica.
Că domna educatoare
E bună-nţelegătoare
Are grijă de copii
Ca de proprii ei fii
Intru-n clasă şi mă joc
Cu copiii la un loc
Invăţăm sa desenăm,
Să construim, să cântam.
Dor de grădiniţă
Sabinica Marin
Răi îmi pare câteodată
Când mama în prag se arată
Mă ia din copii, din clasă
Ca să mă ducă acasă.
Rău îmi pare de copii,
De multele jucării
Şi de doamna ce ne-nvaţă
Cu glas blând ne dă povaţă
A doua zi mă trezesc
Şi de zor mă pregătesc
Să ajung iar în clasa mare
La doamna educatoare
Lucruri bune să-văţăm
Să cântăm să ne jucăm.
Educatoarea mea
Georgeta Savu
M-a-nvăţat ce-i bucuria,
M-a-nvăţat ce-i omenia,
M-a-nvăţat cum să mă joc,
M-a-nvăţat cum să mă port.
M-a-nvăţat să povestesc,
Să pictez, să socotesc,
Să iubesc curat o floare,
Să privesc rumos spre
Soare.
M-ajută să-mi fac prieteni
M-ajută să fiu puternic.
M-ajută să cred în Mine,
M-ajută să-nvăţ ce-i Bine.
Pentru câte m-a-nvăţat,
Pentru grija ce mi-a dat,
Vin acum să-I mulţumesc,
Cu respect să o privesc
Şi să ii şoptesc fierbinte,
-Da, mi-ai fost a un
Părinte.
La grădiniţă
Matilda Ştefan
Ionel şi cu Gheorghiţă
Merg voioşi la grădiniţă.
Bunicl îi însoţeşte
Ionel mâdru-i vorbeşte:
- Ce frumos şi bine este
Să asculţi câte o poveste!
Să te joci cu alţi copii,
Să ai ulte jucării,
Să pictezi cu acoarele
În culori să faci modele,
Castele să consruieşti
Mai frumoase ca-n poveşti !
-E frumos la grădiniţă!
Spune mai apoi Gheorghiţă.
La lecţii minunat
Cât de multe-am învţăţat!
Despre flori şi animale
Şi Pământul acesta mare,
Despre mine, ce pot face,
Şi de oameni şi de pace.
Bunicuţul lor zâmbeşte
Şi cu dragoste-i priveşte:
-Mândru sunt eu, dragii mei,
Că am aşa nepoţei.
Grădiniţa-i minunată
Aş merge şi eu o dată!
Păpuşa tristă
Elena Iordănescu
Azi la poarta grădiniţei
Am găsit o păpuşică.
Era foarte supărată,
Pe obraji înlăcrimată.
- Ce-ai păţit păpuşă dragă,
De ce stai aici supărată,
Pe obraji înlăcrimată?
- Un copil m-a aruncat,
Fără casă m-a lăsat.
- Nu mai plânge păpuşică,
Haide azi la grădiniţă!
Şi-o să-ţi facă grupa mică
O căsuţă ca-n poveşti
Cu muşcate la fereşti.
Floricele vii
Husar Sorina
Aici,la şcoala de pitici,
Toate lucrurile-s mici.
Când ajung la grădiniţă,
Intră veseli pe portiţă,
Se debracă, se descalţă
Şi apoi intră în clasă.
Mititeii vin flămânzi,
Intră-n sala mare;
Lapte văd – în multe căni –
Să bea fiecare.
Se joacă cu păpuşi,
Zburdă pe-ntrecute,
Apoi la pătucuri merg,
Albe si plăcute.
Grădiniţa cu flori vii
Vrea să doarmă – ce, nu vii?
Iată că măicuţe dragi
Vin în orice seară
Să-si sărute puii lor
Şi-apoi sa-i ceară.
Grădiţia e pustie…
Doamne în picioare.
Mâine îi soseste iar
Floare după floare.
Orăşel de fericiţi
Grădiniţa este,
Copiii – nvaţă mulţumiţi,
Ca într-o poveste.
La grădiniţă
Elena Mărgărit
Azi în clasa noastă
Vesel construiesc
Din cuburi castele
Ce spre cer privesc.
Pot să pictez
În multe culori,
Chiar mă minunez :
- Ce frumoase flori!
Sunt atent apoi,
Iute-am invaţat,
Poezia cu-n raţoi
Mititel şi răsfăţat.
Cât de mult îmi place
Să ascult poveşti,
Grădiniţa dragă,
Ce frumos mă creşti!
Coplărie
Ilinca Neacşu
Copilăie, căntec, joc, culoare,
Cu tine alerg peste campii,
Vorbesc cu fiecare floare,
Mă joc cu fluturii zglobii.
Copilărie, frumoasă poezie,
Cu tine înţ să scriu,
Întrebări îţi pun o mie,
Despre câte-aş vrea să ştiu.
Copilărie, zbor peste creste,
Cu tine îvaţ să citesc,
S desluşsec lumii poveste,
Şi drumul pe care pornesc!
Copilărie, frumoasă să fii,
Pentru toţi copiii din lume,
Să mă ocroteşti zi de zi,
Pe mine divina minune!
Copilul fericit
Lucia Moianu
Fericit sunt eu când spun :
Mamă, te iubesc
Tată esti aşa bun,
Ca ochii-ţi lucesc,
De-ţi priveşti baiatul.
Ca el, vrei sa spui,
Nu mai este altul!
Cât îmi e de bine
Să vă am pe voi,
Să fiţi lângă mine,
Dragi părinţi ai mei,
Dragi părinţi ai me!
Jocul culorilor
Mariana Muscariu
O rază de soare
O şoaptă de vânt
Un cântec de păsări
Sau chiar un cuvânt,
Mi-au spus mie o dată
Că mă pot juca,
Un joc al culorilor
Dacă voi vrea.
„Culorile calde
Sau chiar culori reci,
În jocul tău simplu
Poţi să încerci!
Roşu, albastru, galben,
De vei combina
Magia culorii
Te va fermeca!”
