POEZII PENTRU SERBARE

Doua rate

Doua rate ciufulite
Au plecat sa se marite
Si gaina de sub pat,
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina
Ce ai gaina, esti nebuna!
Esti bolnava de ficat,
Si iti arde de maritat.

Gogoneata

Sunt cea mai mica
Din gradinita
Si am rochita scurtulita
Si cu parul dezlegat
Am uitat ce-am invatat.
Mie imi plac bomboanele
Jocul cu baloanele
Toata lumea ma rasfata
Si ma striga "GOGONEATA".

Gradinita

Gradinita de copii
Plina e de jucarii:
Papusele, ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.
Dimineata-n zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli, multumiti,
Pentru lucru pregatiti.

Micii gradinari 

Roaba, grebla si lopata.
Si harletul toate-s gata.
Stropitoarele sunt pline,
Ziua-i calda si senina.

Si sapam, caram, cladim,
Straturi drepte randuim.
Semanam la rand pe straturi
Fel de fel de zarvaturi.

Ceapa, morcovi si ardei,
Mazare si patrunjel.

Nicusor

Într-o zi de dimineata
A plecat mama la piata
Si i-a spus lui Nicusor:
- Dragul mamei puisor,
Eu ma duc!Tu fii cuminte!
Ce ti-oi spune i-a aminte:
Am lasat ascuns în tinda,
Pe dulap, lânga oglinda
Lapte dulce-ntr-o ulcea
Sa manânci cât ti-o placea.
Însa uite si-ngrijeste
Sa nu vina fara veste
Pisicuta mirosind
Ca atunci ramâi flamând!

Insa mama cum porneste
Nicusor asa gândeste
Las' sa vina! Nu mi-e frica!
O învat eu pe pisica!
Hoata mica si sireata
Las ca iau matura-ndata!

Si la pânda Nicusor
S-a ascuns iute-n pridvor.
Când o vede pe pisica
Cum se urca la ulcica
- Pooc!!Odata sare-n tandari
Oala toata... si oglinda s-a stirbit
Iar pisica.... a fugit.

Nicusor prostut baiat
Pentru ce n-ai ascultat
Tu flamând, oglinda sparta
Ce pedeapsa te asteapta!

Păcălici la şcoală
Nicolae Labiş


Pană nouă-n pălărie
şi hăinuţă de postav,
Păcălici pe drum păşeşte
fudulindu-se grozav.

Dară din ghiozdan ce-atîrnă
ca un firicel de pluş?
Aţi ghicit? Codiţa-şi scoase
să ia aer, Chiţibuş.

Iată şcoala, dar ce zarvă
e acolo-ntre băieţi?
Tii, feciorul lui Tîndală,
bătăuşul Tîndăleţ.

A trîntit două fetiţe,
pe-un copil l-a înjurat,
şi rîzînd acum se plimbă
ca un paşă de-ngîmfat.

Păcălici spre el păşeşte:
-Tîndăleţ, acu', cît văd,
cereţi de la toţi iertare,
că altminteri e prăpăd!

Pisoii
de Ion Cârnu

Trei pisoi porniti pe joacã.
Au gãsit un ghem pe masã.
Si începând sã-l dea de-a dura
Au întins sfoara prin casã.

Tare mult s-au mai jucat.
Pânã când au obosit
S-au legat, s-au încurcat
Si asa au adormit.

O zi a muncit pisica
Desfîcând cu un forfecel,
Dar mai iute treaba asta
O fãcea un soricel.

Cat-pisoi plonjeaza-n cada

Cat-pisoi plonjeaza-n cada
sigur, doritor sa vada
de ce-i plina ea cu lapte
cum visase el azi-noapte

si a gustat, mai sa se-nnece
din spuma cu apa rece
acum miauna si plange
si labutele isi frange

este ud si-i este teama
de ce-a patit cazand in vana
l-am clatit si l-am uscat
si desigur, l-am certat

mai pisoi ! nu esti prudent
si mai esti si neatent
caci stii bine, dimineata,
mai intai sa faca piata

gospodina-si pregateste
treaba ei gospodareste
inmoaie rufe si spre seara
in masina ea le spala

dar nu-nseamna ca sub spuma
a ascuns mancare buna
laptele este-n castron
pus cu grija din bidon

am inteles! raspunde matul
parca domolind sughitul
si adoarme dus pe-o haina
linistit dupa-asa spaima.

Baba Surda

- Buna ziua, matusica.
- Lapte acru-n putinica.
- Ce mai este nou prin sat?
- Am avut, dar l-am varsat.
- Matusica, esti cam surda?
- N-are, n-ar baba urda.

Baiatul Mamei

Are mama un baiat
Un baiat, imbaiat.
Stam de vorba amindoi
Despre ghete cu noroi.
Ghetele sint suparate
C-au ramas necuratate,
Dar baiatul le-a promis
Ca le curata in vis.

Barza

Barza,
Ce-ai in cioc?
Un boboc!
Dar in gusa?
O capusa!
Da-n picioare?
Raschitoare!
Dar in pene?
Gandurile mele!
Du-te-n noua tari cu ele!

Bondarul Lenes

O furnica mititica,
Cit un grauncior de mei,
Duce-n spate-o greutate
De trei ori cit botul ei.

Pe carare-n jale mare
Plinge un bondar ciapcin:
- "Mor de foame
Si n-am poame
Si-as munci
Dar n-am stapin!" ...

- "Hai si-mi cara din povara
Si sint gata sa-ti platesc."
- "Cum n-as merge! Dar pe lege
Jur ca nu pot sa muncesc!" ...

- "Vai de tine! Ce rusine,
Lenesule cersetor,
Nici de mila, nici de sila
Nu ti-as da un ajutor!" ...

Boroboate

Va mai amintiti de Cat?
De simpaticul meu mat?
S-a facut mai maricel
Si cu el, si Ham-Catel.

Da-s cuminti? Ce vorba spui?
Parca sunt ai nimanui!
Se prostesc in chip si fel,
Cat-Pisoi si Ham-Catel.

Sa va spun: ieri, inspre seara,
Intra cei doi in camara,
Gand la gand pentru sicane
Si au spart vreo cinci borcane.

Stiind ca nimeni nu-i ia-n brata
Dup`asa o boroboata,
S-au ascuns intreaga noapte,
Dupa un sistar cu lapte.

Si abia spre miezul zilei
Au cercat puterea milei.
Au promis: „ne-am cumintit!”
Insa tot i-am oropsit.

Peste-o ora, alt necaz.
Vrand sa fuga pe pervaz,
Cat a doborat o floare
Peste-o oala cu mancare,

Fugarit de Ham-Catel,
Ce s-a repezit la el.
Si fireste, iar jelanie
Cand i-am strans la spovedanie.

Vin cu nasu-n jos, spasiti,
Stiind ca vor fi pedepsiti:
Ham-Catel in cusca lui,
Cat sub lada patului.

Doua zile, fiecare
Va primi numai mancare.
Fara lapte, numai apa
Si-astfel de patanie scapa.

Broasca si racushorul

Un' te duci, tu, racushor?
Ma duc, broasca, sa ma-nsor!
Ia-ma, racushor, pe mine,
Caci cu mine-ai s-o duci bine:
Imi da tata o moshie
Shi-o balta cu stufarie...!
Eu, broscuta, te-as lua,
Dar mi-i ca m-oi incurca:
N-ai nici cap de legatoare,
N-ai nici trup de cingatoare,
Nici picior pentru papuc...
La ce oare sa ma-ncurc?

Broscuta

Aseara a plouat mult
Putinica s-a umplut
O broscuta mititica
A sarit in putinica
S-a ascuns dupa capac
Si-a facut oac, oac, oac, oac.

Buburuza si Ghiocelul
Ianos Turcanu

Dimineata, in gradina,
A iesit un ghiocel,
Raze blande de lumina
Soarele-ndrepta spre el.

O roscata buburuza,
L-a privit, l-a tot privit
Si, c-un zambet cald pe buze,
Langa el a adormit.

Cand sa plece mai departe,
Buburuza, ce-a vazut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au cazut!

Nu va fie de mirare,
Ca, avand doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare,
I-a sarit in ajutor.

Zana Primaverii vine,
Bucuroasa, langa ei,
“V-ajutati? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.”

Bunica

In soba arde focul,
Din foc scantei mici sar,
Bunica langa mine
Citeste frumos, rar.
Ea are glasul dulce,
Imi place s-o ascult,
Bunica imi zambeste,
O iubesc foarte mult.
Citeste, se opreste,
Poate a obosit.
Din mana cartea-i cade,
Bunica a atipit.

Cartea naturii
Cine-a zis ca-n asta lume
Totul e la intimplare,
Sa ne-arate cum se face
O albina sau o floare!

"Evolutia" aduce
Gropi, ruine, bolovani;
Viata insa ea nu face
Nici in zeci de mii de ani...

Ca sa cred in intimplare
Trebuie credinta mare
Si viata fara Domnul
Tare trista mi se pare!

Eu cind am privit o floare
Fara graba si atent
M-am uimit caci e facuta
Cu migala si talent...

Chiar un simplu fir de iarba
Nu se poate sa nu fie
Planuit de Creatorul
Cu asa o maiestrie!

Omul e minunea lumii
Construit cu-ntelepciune
De puterea cea divina,
-Orisicine poate spune.

Slava, cinste, inchinare
Creatorului Cel Sfint,
El revarsa-a Sa iubire
Peste toate cite sint.

A naturii carte sfinta
E deschisa orisicui
Ca sa-nvete-ntelepciune
Din stiinta cerului.
Sa privim in ea cu totii
Mare, mic sau mai batrin;
Dumnezeu la El primeste
Chiar pe orisice pagin.

Cine poate sa cuprinda
Cerul cu a sa gindire,
Soare, ape, munti si stele?
Dumnezeu este iubire!

Marea cu-ale ei adincuri
Ne vorbeste de-ndurare
Si pacatele uitate:
Dumnezeu este iertare!

Si cind soarele rasare
Simt in suflet alta viata,
Si privesc spre-o lume noua
Cu credinta si speranta!

Noaptea, cerul ne arata
Tainele indepartate.
Cind se va intoarce Domnul
Multe vor fi explicate!

Bradul cel crescut pe culme,
Nu-l invinge nici furtuna.
Radacina fie-nfipta
In Hristos, pe totdeauna.

Chiar cind vine frigul iernii
Bradul va ramine verde
Aratind ca biruieste
Cel ce-n Domnul se increde.

Orice munte ne invata
Si ne-ndeamna sa urcam.
Sus e tinta vietii noastre,
Catre culmi inaintam!

Marul incarcat de roade
Scuturat, batut, lovit,
Ne invata ca-i mai bine
Aplecat, dar mintuit!

Deci natura e deschisa
Pentru cel cu luare-aminte
-Cartea cea interesanta,
Plina de invataminte...

Cat-Pisoi la vanatoare

La plimbare-n curtea larga,
Cat-Pisoi ar vrea sa mearga
Spre poiata, unde-n soare,
Se starnise zarva mare.

Dupa stratul cu petunii,
Sta pandind din ochi paunii,
Care tipa-n disperare,
Linistea s-o infioare.

Toropite-n clai de pene,
Cinci gaini culeg alene,
Ramele imaginare
In gradina, pe carare.

Dar deodata, din senin,
Douazeci de vrabii vin
La doi pasi. Si se opresc
Gurese si rascolesc

Prafu-n care se-mbaiaza
Si pe pene il pudreaza.
Iar ast-timp, pisoiul are
Chef nebun de vanatoare.

Dintre toate, doar o vrabie
Vrea s-apuce-n gheara-i sabie.
Se-ncordeaza si tinteste,
Lovitura-si pregateste.

Si deodata: tusti spre ea
Peste-o frunza de lalea.
Insa chiar cand e in zbor,
Latra Ham-Catel de zor.

Suparat ca prada-i fuge,
Cat-Pisoi aproape plange.
Ba, mai mult se infioara
Cand da bot in cioc c-o cioara.

Cioclul negru il priveste,
Penele si le zburleste
Deranjat pentru nimica
De puiutul de pisica.

Umilit si speriat,
Cat-Pisoi s-a resemnat.
Si prima data simte-n el
Adversitate spre catel.

- Nu-i nimic ! Cand ma fac mare
Si-o sa plec la vanatoare,
O sa-l las inchis in sura,
Poate-asa tace din gura.

Degetelele

Degetul cel mititel
Plange suparat
Inelarul nu-ntelege
Ce s-a intamplat?
Mijlociul, dus pe ganduri,
Nu da ascultare
Iar aratatoru-ntreaba:
Poate vrei mancare?
Degetul cel mare vine cu o friptura si spune:
Na, mananca, dar sa taci din gura!

A inflorit o papadie
Otilia Cazimir

Nici-o floare:
Numai pete mari, de soare...
Doar din frunza cafenie
Putrezita-n umbra rara,
Iese-un pui de papadie
Sa mai vada ce-i pe afara.

Se intinde drept spre cer
Pe codita lui de guma.
Dar cand vede ca nu-i glume
Ca-i de bruma
Si-i tot ger

Isi aduna pamatuf,
In tecuta-i vatuita,
Pentr-o zi mai potrivita,
Soarele caldut, de puf!

Hi, calutule!

 Hi, calutule,
Hi, murgutule
Cu copite
Potcovite,
Sa pornesti iute ca vantul,
Sa atingi abia pamantul,
Esti voinic, calutul meu,
Tu tragi carul cat de greu.
Caru' iute, parca zboara
Cu intreaga lui povara.
Si pe saci, calutul meu,
Hop, m-am asezat si eu!
Am un stegulet frumos
Si il flutur bucuros,
Dar cum zbori cu carul plin
Eu abia, abia ma tin..
                                                                                                 
Iepurasul
Rusalim Muresan

Am gasit un iepuras
La cosit, pe grui.
Il pierduse prin trifoi,
Poate mama lui.

L-am luat si l-am adus
Pan-la mine acasa.
Tremura in mana mea
Blana lui frumoasa.
Nu te teme, iepuras,

Am livada plina!
Si-o sa-ti dau, sa cresti voinic.
Varza din gradina.
         
Iscoada
T. Arghezi

De cum s-a ivit lumina.
A iesit din stup albina.
Sa mai vada, isma creata
A-nflorit de dimineata?

Se-ngrijeste gospodina
De-nfloreste si sulfina.
Caci plutise val de ceata.
Asta-noapte. pe verdeata.

A gasit toata gradina
Inflorita, si verbina.
Si s-a-ntors. dupa povata.
Cu o proba de dulceata

In ploaie
Stefania Tita

Ploaia vesela de vara
S-a pornit acum usoara
Si margele de argint
Se farama rapaind.
Stau copiii in odaie
Si privesc afara-n ploaie.
Pe o creanga subtirica
Sade-o gaza mititica.
Si cum cade asa in ploaie
Ies pe jos ciuperci, o droaie.
Bucuroasa, gaza, iata:
O ciuperca mare-si cata,
Apoi repede-o zbugheste
Si sub ea se-adaposteste.
Sub ciuperca ei-naltuta
Parca sta sub umbreluta.


Matei cel harnic
Mariana Filip

In odaia celor mici
Azi, Matei e de servici.
Dupa ce-a mancat, degraba,
S-a si apucat de treaba.

Sterge mobila de praf
Cu o carpa de postav.
Scaunelele, curand,
Le va lustrui, pe rand.

Dar ganditi c-a terminat?
Mai la urma si-a lasat
Cai, masina, vagonete,
Sa le stearga pe-ndelete!

Nici papusile motate
Inca nu sunt curatate.
Ursul tipa ne necaz,
Ca s-a murdarit pe-obraz.

Dar Matei, cu maini dibace,
Harnic sterge, sa le-mpace,
Iute, iute, caci la joaca
Vin copiii, sa petreaca.

Pe la noi, la gradinita,
A venit, azi, o fetita
Cu par negru in inele
Si in ochi cu albastrele!

Eu am s-o intreb indata,
De ce tot sta suparata?
De ce nu vrea sa se joace?
Oare calul meu nu-i place'

Sta in colt si nu vorbeste
Si la urs mereu priveste
Cum tot mormaie si sare!
Ei, de urs, i-e frica tare!

Ursul ce te-a speriat,
Din postav e fabricat!
Cheia de i-o invartesti,
E destul ca sa-l pornesti!

Pe copii i-ama dunat,
Ursul l-am inconjurat,
Si de maini, cu toti ne-am prins:
Hora mare am intins.

Si-am pornit-o toti la joc,
Cu fetita la un loc.
Teama nu-i mai e de-acum
Suntem toti prieteni buni

Meiul
T.Arghezi

Cand venea vreo vijelie.
Le-am dat mei pe farfurie.
Ca sa nu se risipeasca
Hrana-n viscol, pasareasca.

Vrabiile, mai sirete.
Faceau semne catre fete:
Sa nu fie vreo capcana.

Vrabioiul de-asta toamna.
Priceput, ca mai batran,
Rase-n el. cu ciocu-n san.
Si din pleoape, ca de guma.
Si din ochi clipi a gluma.

Las' ca stiu eu. vru sa spuie,
Si ce este si ce nu e.
Omul asta, din fereastra.
Este bun. ca-i mama noastra".

Micul mecanic
Aurel Rau

M-am facut mecanic!
Dragi copii, aflati,
Cu un tren puternic
Fulger prin
Carpati.

Duc spre santiere
Muncitori, zidari
Si mineri si falnici
Mesteri carturari.

Ma opresc prin sate
Si incarc de zor
Graul ce ne-aduce
Painea tuturor.

Minge, minge

Minge, minge
Cer-atinge,
Vino jos
Si sari frumos.
Zbori, te rog
Nu sta pe loc.
N-avea teama,
Sari sclipind,
Eu te-arunc
Si eu te prind.
Zbori nespus
Mereu mai sus,
Mai departe,
Mandra foarte,
Ca-n povesti,
Zburand, sclipesti.
Caci si eu
Dac-as fi minge
Chiar si norii i-as atinge.

Motanul
Ion Calovia

Doarme dus pe un divan.
Clipind rar prin somn. alene.
Si viseaza printre gene,
Dolofanul cotosman.
Bun la tumbe si taifas.
Cu mutrita de paiata.
Nici macar n-a stans din nas
Ca-l trag soarecii de mustata.

Plecarea
D. Botez

La camin e zarva mare,
Tropote si galagie,
Toti sunt gata de plecare.
Merg voiosi in colonie.

Hu, hu, hu, trenu-a plecat
E chiar tren adevarat!
Si copii stau gramada in vagon, la geam. sa vada.

Stau cuminti, ca ei stiu doara
Sa nu scoata capu-afara
Dar deodata, peste ei
Se inghesuie matei.

Cu boneta lui albastra,
Si se-apleaca pe fereastra.
O crenguta face "hap"
Si i-o smulge de pe cap.

Ploaia

Pic, pic, pic,
Cine-i oare cine?
Pic. pic. pic
Iata ploaia vine.
Vine pe furis,
Pe acoperis,
Printre ramurele
Si pe floricele.
Ba o simt si eu
Pe nasucul meu.
Plici, plici, plici
Ploaia s-a-ntetit.
Plici, plici, plici.
Nu e de glumit.
Vine manioasa.
Ma goneste-n casa.

Ploua
Nina Cassian

Pic, pic, pic
Si trop, trop, trop.
Pic, pic, pic
Si trop, trop, trop. Inc-un pic si inc-un strop,
Pic, pic, pic
Si trop, trop, trop.
Ploua, ploua, ploua, ploua
Boabe limpezi ca de roua,
Creste spicul pe campie
Cu mustata aurie,
Tara noastra creste-n soare
Ca si spicul pe ogoare.
Painea buna, creste, creste
Pentru cel care munceste
Pic, pic, pic
Si trop. trop, trop,
Pic, pic, pic
Si trop, trop, trop. Inc-un pic, si inc-un strop,
Pic, pic, pic
Trop, trop, trop.

Poftim la masa
I.Serebreanu

Am o plita minunata,
Pot gati ce vrei indata,
Fara carne, fara praz,
Fara foc si fara gaz.
Fara de nici un taciune
Am facut bucate bune.
Si mancarea e gustoasa,
Hai, va rog, poftiti la masa.
Stati, ca de va repeziti
Scaunelele-mi trantiti.
Ce?
Sunteti cumva copii?
Nu vedeti ca-s jucarii?

Prosoapele noastre
M.Filip

Albe si curate,
Langa spalator
Cateva prosoape
Flutura usor.

Randuri insirate,
Pe fiece cui,
Iata, colorate,
Bile verzi, galbui!

La prosopul
Liei,
Bilele-s roscate,
Iar cel al
Mariei
Le-are verzi pe toate

Cel cu patru bile
Albe, sclipitoare,
E a lui
Vasile,
Si e mandru tare.

Bile verzi, albastre,
Stim sa numaram!
Prosoapele noastre
Nu le incurcam!
                                                                                                          
Portretul meu

Portul meu cel romanesc
E usor sa-l ghicesti.
Fata-i imbracata in ie,
Fota-i stransa in betelie.

La mijloc cu cingatoare,
Si obrajii ca o floare,
Baietii au toti itari,
Cusme uite asa de mari.

La mijloc cu braie late
Strans legate intr-o parte
Si se leagana in joc
Uita-asa, asa cu foc.

Prietenii
Dan Faur

Dis-de-dimineata,
Trei prieteni ma rasfata:
Apa, peria si sapunul.
Mi-s prieteni toti, ca unul.

Apa-mi zice:
Vin la mine,
Sa te spal cum se cuvine!
Sa te mangai pe-ndelete,
Cu sapun si cu burete.

Joaca asta cu clabucul,
Chiar de-mi gadila nasucul.
Tare-mi place.
Las' sa joace
Ca pe-o pajiste pe fata
Ca-i doar dis-de-dimineata.

Vine apoi si periuta,
Dar deodata si dispare
Unde-o fi?
Pai se da huta
Peste dinti, voioasa tare.

Primavara
Veronica Porumbaru

Cine suie catre munte?
Urca oile marunte.
Cine-n vai usor coboara?
Dulce vant de primavara.

Unde e zapada, unde?
Raul azi o poarta-n unde.
Unde-i alba ei culoare?
Ieri a nins-o pomu-n floare.

Puisorul cafeniu
Otilia Cazimir

A iesit din ou, la soare,
Cel din urma puisor.
Se usuca pe-aripioare
Si-o porneste binisor.

Sta gaina la-ndoiala,
Ca din sapte puisori,
Sase-s galbeni-galbiori
Ghemotoace de beteala

Numai cel de la sfarsit
A iesit mai ponosit!
Si se-ntreaba speriata:
Nu cumva-i de ciocolata?...

Robinetul
Dan Faur

Dimineata, la camin.
Mai intai la el venim...
Ai sapun, prosop, ma-ntreaba
N-ai uitat nimic?
Haide, spala-te degraba...
Si-apoi canta: pic. pic. pic!

Nu mai tace; canta-ntr-una,
Ostenit nu-i niciodata,
Imi da apa totdeauna:
Tare-i vesel ca-s curata.
Altceva nu vrea nimic...
I-auzi: pica. pica. pic!

Sala de grupa
                            
Sala grupei mele
E mare. frumoasa.
Mandre floricele
Stau mereu pe masa.

Are usi. ferestre,
Tavan, dusumea.
Soba si cuiere
Pe masura mea

Pe pereti tablouri.
Dulap si jucarii.
Mese. scaunele
Si-o grupa de copii

Sfatul jucariilor
Mache Iliut

Desi ora e tarzie,
Uite, nici o jucarie
Nu poate dormi.
Azi sunt tare suparate
Si raman la sfat cu toate
Pana-n zori de zi.

Uite, spune-o minge mica,
Nicu m-a intepat.
Mi-am pierdut puterea toata
Si m-am dezumflat.

Coada mi-a taiat c-o lama,
Spune un catel
Si de atunci mi-e tare teama
Sa ma joc cu el.

Si asa s-au plans cu toate,
Jucariile stricate.
Iar apoi cand au sfarsit,
O scrisoare-au intocmit
Tuturor copiilor,
Din partea jucariilor.

Si-n scrisoare au spus atat: "
Noi de azi am hotarat
Sa fugim de acei copii
Care strica jucarii."

Soarele
Sen Alexandrescu

Vrednic e batranul soare
Si e bun ca fiecare.
Da caldura si lumina,
Creste floare in gradina,
Gaze, fluturi, puisori
Si bujori
In obrajiori.

Si-l cunoaste pe
Ionica
Mai demult, din grupa mica,
Eu, mi-a spus batranul soare,
L-am trecut in grupa mare.

Somnoroase pasarele
Mihai Eminescu

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi de aduna,
Se ascund in ramurele
Noapte buna!

Doar izvoarele suspina,
Pe cand codrul negru tace;
Dorm si florile-n gradina
Dorm in pace!

Trece lebada pe ape intre trestii sa se culce
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie
Se ridica mandra luna,
Totu-i vis si armonie
Noapte buna!

Strop de soare
 Ana Barbu

Picaturi de ploaie plici!
Hai cadeti si-aici, si-aici,
Floarea mea este uscata,
Gradinita-i insetata.

Pic, pic! picatura mica,
Vino iute fara frica
Firul ierbii te doreste
Pomisorul te pofteste.

Picatura mica!
Plici!
Noi am pus graunte mici
Vino iute nu mai sta
Din graunte noi am vrea
Spice mari de grau sa creasca
Belsugul sa ne sporeasca

Tincuta si azorel
de A Toma                                                                     

Vin la maica.
Azorel.
Sa te spele ea nitel
Cu sapun si cu burete.
Ca murdar mai esti. baiete!
Stai sa-ti fac nitel clabuc
Pe la ochi si la nasuc.
Dar sa nu tipi. ca-i rusine;
Ca eu mama. Iti vreau bine.
Toti sa zica: uite. cutu.
Ce curat e el. dragutul!

Tamplarul
Mihai Theodorescu

Un tamplar, e mester mar
El, din lemn, ce vrei iti face
Magazie, gard, hambare,
Usi, ferestre... tot ce-ti place


Stai pe scaun.
Calci podeaua,
Scrii pe tabla.
Dormi in pat.
El, tamplarul cu rindeaua,
El pe toate le-a lucrat.

Tie-ti place sa te speli?

Floricica. floricea
Cu obraz de catifea
Si fustita de petale.
Ia sa-mi spui cinstit matale:
Oare-ti place mult sa-ti speli
Minunatele-ti gateli?

Daca-mi place?
Asta-i buna!
Ploaia-ntreab-o si-o sa-ti spuna!

Mai pisoiule. zglobiu.
Tare mult as vrea sa stiu...
Tu adeseori te speli?
Numai vezi sa nu ma-nseli!

Uita-te la blana mea.
E curata?
Da sau ba?

Mai bobocule de rata
Ti-e penetul alb ca neaua.
Oare-n orice dimineata
Ti-l spoiesti cu bidineaua?
Nu-l spoiesc de fel!
Mac!
Mac!
Zilnic eu ma spal pe lac!

Traista ciobanului
de Georgeta Moraru

A fost odată un cioban,
Un cioban bătrân de tot,
După barbă, eu socot
C-avea nouăzeci de ani!
Şi trăise-n viaţa lui
Doar pe coama muntelui.
Seara, stelele, pe rând
În vedeau pe moş făcând
Foc de aur din găteji;
Câinii mari, cu ochii treji,
Se-aşezau în jur, tăcuţi,
Lângă mieii cei micuţi;
Şi-ntre oile buluc,
Picotind, de somn năuc,
Tot clipea privind în jur,
Un măgar...
Moşul le spunea poveşti,
Ba cu fapte vitejeşti
Despre zmei şi Feţi Frumoşi
Ba cu babe şi cu moşi,
Una câte una luată
Din trăistuţa lui vărgată,
Cum o alta nu găseşti:
Traistă plină cu poveşti.
... Să-l asculte, nu venea
Decât turma lui de nea,
Urechilă, cinci dulăi
Şi-ntunericul din văi...

Astfel treceau serile
Şi cu ele verile
Să-ntr-un ceas de asfinţit,
Moşul nostru a murit,
Cum mor toţi la vremea lor...

Turma, fără păzitor,
Cu măgarul trist în frunte,
S-a pornit prin văi de munte
Să-şi găsească alt cioban...
...Părăsită pe-un buştean,
Traista a rămas în urmă,
Fără moş şi fără turmă!...

Rătăcind aşa-ntr-o doară,
S-a oprit pe-un pom o cioară.
S-a uitat încolo-ncoace:
Linişte în jur şi pace!
Tot privind, văzu de-odată
Traista cea minunată.
Traistă de cioban? Halal!
Ce ospăţ cu caşcaval!

Ţopăind prin iarba-naltă,
Cioara-n jurul traistei saltă
Şi smucind-o jos, de-a dura,
Îi desface legătura.
Unde-i brânza? Unde-i caşul?
Cioară ţi-ai găsit nănaşul!
Iată-n traistă nu-i nimic!

...Tac poveştile chitic!

Croncănind de supărare
Ea se pierde-n depărtare,
Fâlfâind în zbor, greoaie...

Iarba sub zefir se-ndoaie
Şi prin foşnetul ei blând,
Greierii se-aud cântând...

Stau poveştile în sac
Şi îngrijorate, tac,
Dar aşteaptă mult şi bine
Că ciobanul nu mai vine..
S-o fi dus în lună-n stele
Şi o fi uitat de ele ?!...
Statu-Palmă-Barbă-Cot
Spuse primul:
-Eu socot
C-ar fi bine să pornim
Pe cioban să ni-l găsim!
Da, aşa e, bine spui!
Strigă toţi în jurul lui
Şi tiptil, ieşind duium,
Au pornit cu toţi la drum.
Făt-Frumos, viteaz de fel,
Scoase spada de oţel
Şi mergând în fruntea lor
O porni după păstor.

Cale lungă au umblat,
Ţara toată-n lung şi-n lat,
Căutând ciobanul drag
Dar nici urmă de moşneag.
Obosite s-au oprit
Care, unde-a nimerit:
Pe vâlcele, pe câmpii
Sau prin crânguri aurii,
Sus în munţii cei sâlhui,
Sau pe malul râului,
Ori s-au aşezat molcum
Pe la margine de drum.
Ca să aibă loc sub soare,
Ele luară chip de floare
Subţirică şi înaltă
Stând mai multe laolaltă.
Pe tulpini atârnate,
În trăistuţe înnodate
Stau poveştile tăcute,
Povestind cu glasuri mute.
Stau în calea tuturor
Şi aşteaptă pe păstor.
Moşul de va fi să treacă,
Floricica lor săracă
Îi va face plecăciuni;
Iar trăistuţe cu minuni,
Aninate de tulpină,
Îl aşteaptă ca să vină
Şi cu vorba-i bătrânească,
Basmele să slobozească...

Un camin de pasarele
Otilia Cazimir

In padure, la camin
Zarva mare in pridvor.
Unii pleaca, altii vin
De la treburile lor.

La bucatarie
Si prin dormitoare,
Bat din aripioare,
Fac gospodarie:

Doua codobaturi
Matura sub paturi,
Doua gheonoaie
Spala rufe-n ploaie,

Doua pitulici
Aduna furnici
Si doua ratuste
Rasucesc galuste!

Numai cucul, mos-portar,
Care n-are alta treaba,
Sta pe-o varga de artar
Si pe toata lumea-ntreaba: -cu? cu?...

Zori de zi
St. Tita

Cucurigu pe cotet
Canta un cocos istet,
Ia priviti-l: tare sprinten,
La picioare are pinteni "
Cucurigu", canta-n zori,
Ca un ceas desteptator.
Duce-n grajduri si cotete
Vestea noii diminete.
Ba cucosul pintenat
Si copiii i-a sculat!
Repede, ca o zvarluga,
Sandu, s-a-mbracat pe fuga,
Ca-l asteapta la portita
Doi baieti si o fetita.

Zdreanta

L-ati vazut cumva pe zdreanta.
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice.
Ferfenitele-i atarna
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti de furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodoace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul. "
Unde-i oul?" a-ntrebat
Gospodina.
L-a mancat!
Stai nitel, ca te dezvat,
Fara matura si bat.
Te invata mama minte.
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice zdreanta-n gandul lui:
S-a facut a dracului.