POEZII DIVERSE

1, 2, 3, Poezia numerelor

Unu este numar mic
Doi a mai crescut un pic,
Trei este ceva mai mare,
Patru-i cifra urmatoare.
Cinci si sase sunt si ei
Cu ceva mai maricei,
Sapte sade langa opt,
Si se crede sus de tot.
Insa pe toate le intrece
Cifra noua si-apoi zece


1, 2, 3 ...

1,2,3, il stiti pe mos andrei?
1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru
1,2...5, si-a turnat si in opinci
1,2,...6, vine baba si-l descoase
1,2,...7, ba se supara si-l bate
1,2,...8, mos andrei se suie-n pod
1,2,...9, si gaseste multe oua
1,2,...10 babei supararea-i trece!

a, b, c...
de Al. Andriţoiu

Alfabetul este bun
că-ne-nvaţă toate.
A- e apa cu săpun!
B- e bunătate.

M- e muncă, Z- e zel.
V- e voioşie.
Alfabetul, doar Gigel
În alt fel îl ştie:

A- e-absenţă pentru el
şi nemotivată.
B- bomboană caramel
C- e ciocolată.

F- fondante-ar însemna
P- ghiciţi?- praline.
Şi aşa, ce va urma :
S- sunt savarine.

De la A pană la zet
Pentru el se ştie-
E întregul alfabet
O cofetărie


A...

Ana are ac si ata;
Un arici o tot invata
Cum sa coasa uite-aici,
Un cearceaf pentru pitici.

Ana s-a-ntepat cu acul
Panza s-a-nrosit ca macul
Iar albina cea isteata
Uite-o, s-a-ncurcat in ata.

Nu le mai pot descurca
Si Ana plange a...a...a...



Alfabetul

A e de la albinuta
B e de la bebelus
C e intrebare, iar
D e derdelus
E este a mea Elena
F e fericirea ei, iar
G este cutu Grivei.
H e de la Hanibal
I Ileana Cosanzeana
J Jianu si zapciul
K de la kilogram

si uite uite uite asa am ajuns la
L da da.

A, B, C, D e F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, sss t, tz, u, v, x, y, z este al nostru alfabet

Antantenus

An-tan-te-nus
So-raca-te-nus
So-raca-ti-ca-ta-ca
Bim-bam-bum

Are mama o fetita
de I. D. Pietrari

Are mama o fetita,
Cu ochi mari, cu gura mica,
Fruntea ca o poienita,
Genele de rindunica,
Si, pe-obraz, o alunita,
Dar are ceva ce-i strica:
ii e parul ciufulit,
Parca s-au jucat in el,
Pina cind au obosit,
Trei motani si-un soricel,
Si-un arici foarte grabit.
O, ce bine i-ar sedea
Daca si l-ar pieptana.

Arici, Arici, Bogorici
Tudor Arghezi

Ghem de spini şi ţepi uscate,
Stă-ntărit ca-ntr-o cetate.
Poate trece un vecin
Peste el cu carul plin.
Că nu simte nici atît
Cît l-ai gîdila pe gît.
Ca să-l scoată, ca să iasă,
Cîinii-l latră. Lui nu-i pasă.
Unul, încercînd un pas,
S-a ciocnit în ghimpi la nas.
Fiindcă tontul şi netotul
Şi-a vîrît în ace botul.
Dac-ar fi citit aici
El afla ce-i un arici,
Însă cîinii n-au habar
De tipar şi-abecedar.
Nesupus la gînd pizmaş,
Bogorici e drăgălaş
Cui îl ia cu prietenie
Cîntă-i numai din tipsie
Şi-ţi şi joacă o chindie.


Avionul

Avion cu motor,
Ia-ma si pe mine-n zbor
Sa ma fac aviator!


Baba iarna intra-n sat
Otilia Cazimir

Alergand, ca de napasta,
Au venit buluc pe coasta
Doi baieti
Mai isteti,
Sa dea veste
La neveste
C-au vazut in deal la stana,
Coborand din varf de munte,
Peste ape fara punte,
Iarna sura si batrana...
Mai tarziu, mai pe-nserat,
A intrat si baba-n sat:
Uite-o-n capul podului,
In vazul norodului,
Pe-un butuc de lemn uscat,
Cu cojoc de capatat,
Cu naframa de furat,
Cu catrinta de aba -
Vantul sa-l strecori prin ea!
Si cum sufla-n pumnii reci,
Scoate pacla pe poteci,
Iar pe fund de vai destrama
Neguri vinete, de scama...

Si-au iesit baietii mici,
Mici si multi
Si desculti,
Si cativa mai maricei
Cu biciusti si cu nuiele
Si cu prastii subtirele,
Sa alunge de pe-aici
Iarna cea cu ganduri rele...
Doamna-gerului, batrana,
S-a sculat de la pamant.
Si-naltand spre cer o mana,
Ca o cumpana uscata
De fantana,
A pornit in jos pe vant,
Incruntata,
Blestemand,
Si-a lasat in urma ei
Promoroaca si polei;
Pe ogoare,
Corbi si cioare
Prin paduri,
Lupii suri,
Si de-a lungul drumului
Numai scama fumului...



Baba Surda

- Buna ziua, matusica.
- Lapte acru-n putinica.
- Ce mai este nou prin sat?
- Am avut, dar l-am varsat.
- Matusica, esti cam surda?
- N-are, n-ar baba urda.


Balada unui greier mic
de George Toparceanu

Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezind natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Când se scutura de ciuda,
Imprejurul ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...

Si cum vine de la munte,
Blestemind
Si lacramind,
Toti ciulinii de pe vale

Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe cimpuri
O intimpina in cale
Cu grabite plecãciuni...

Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat în tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sã mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cât de mica,
Ca sã nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfirsit
Ridicind un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit


Barza

Barza,
Ce-ai in cioc?
Un boboc!
Dar in gusa?
O capusa!
Da-n picioare?
Raschitoare!
Dar in pene?
Gandurile mele!
Du-te-n noua tari cu ele!


Batista

Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
Uite-l pe murdarel.
(sau "Priviti-l pe Murdarel!")
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!


Bradul

Bradulet, bradut dragut
Ninge peste tine,
Haide, hai in casa mea,
Unde-i cald si bine.

Pom de iarn-am sa te fac
O...ce bucurie,
Cu beteala am sa te imbrac
Si stelute o mie.


Broasca si racushorul

Un' te duci, tu, racushor?
Ma duc, broasca, sa ma-nsor!
Ia-ma, racushor, pe mine,
Caci cu mine-ai s-o duci bine:
Imi da tata o moshie
Shi-o balta cu stufarie...!
Eu, broscuta, te-as lua,
Dar mi-i ca m-oi incurca:
N-ai nici cap de legatoare,
N-ai nici trup de cingatoare,
Nici picior pentru papuc...
La ce oare sa ma-ncurc?


Broscuta

Aseara a plouat mult
Putinica s-a umplut
O broscuta mititica
A sarit in putinica
S-a ascuns dupa capac
Si-a facut oac, oac, oac, oac.


Brotacul

Pe o margine de lac
Se rasfata un brotac
Si, urcat pe-un brusture
Pielea sa nu-l usture.
Se tot uita catre soare.
-Uf, ce zapuseala mare!
Tot mai bine e in lac!
Oac, oac, oac!

Buburuza si Ghiocelul
Ianos Turcanu

Dimineata, in gradina,
A iesit un ghiocel,
Raze blande de lumina
Soarele-ndrepta spre el.

O roscata buburuza,
L-a privit, l-a tot privit
Si, c-un zambet cald pe buze,
Langa el a adormit.

Cand sa plece mai departe,
Buburuza, ce-a vazut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au cazut!

Nu va fie de mirare,
Ca, avand doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare,
I-a sarit in ajutor.

Zana Primaverii vine,
Bucuroasa, langa ei,
“V-ajutati? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.”


Bunica

In soba arde focul,
Din foc scantei mici sar,
Bunica langa mine
Citeste frumos, rar.
Ea are glasul dulce,
Imi place s-o ascult,
Bunica imi zambeste,
Oiubesc foarte mult.
Citeste, se opreste,
Poate a obosit.
Din mana cartea-i cade,
Bunica a atipit.


Bunica
St.O.Iosif

Cu parul nins, cu ochii mici
Si calzi de duiosie,
Aieve parc-o vad aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.

Torcea, torcea, fus dupa fus.
Din zori si pâna-n seara;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasa de nespus
în portu-i de la tara...

Cata la noi asa de blând,
Senina si tacuta;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viata ei trecuta.

De câte ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce ma cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...


Calutul

Eu calutul mi-l iubesc
Coada, coama-i netezesc
Si-o sa plec in goana mare
Sa va vad pe fiecare.


Calutul di di di

E frumos si naravas
Tropa, tropa prin oras
E calutul di,di,di
Prieten bun pentru copii.


Campionul

Una, două, afara plouă
Trei, patru, merg la teatru
Cinci, şase, spăl la vase
Şapte, opt, mănânc compot
Nouă, zece, apă rece
Am un campion.


Cantec
de George Cosbuc

A venit un lup din crang
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia:
"Hai la maica sa te joace"-
- "Lup flamand cu trei cojoace,
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac
Intreba pe la vecine:
"-Poarta-se copiii bine?
Daca nu, sa-i var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus"
-"Puiul meu e bun si tace
Nu ti-l dau si du-te-n pace!
Esti sarac dar n-am ce-ti face!
Du-te, Du-te!" Si s-a dus.

Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valfa mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat:
-"N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul!
Pleaca-n sat ca-i mare satul,
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat.


Catelasul Azorel

Catelasul Azorel
Sta-n ograda chiar la el
Dar de intra cineva
El de-ndata latra asa: Ham, ham, ham.


Catelus cu coada scurta

-Catelus cu coada scurta
Cum ti-ai petrecut la nunta?

-Am fost mare bucatar
La friptura si gratar
S-am dansat cu-o pisicuta
S-am calcat-o pe labuta
..........Miau


Catelus cu parul cret

Catelus cu parul cret,
Fura rata din cotet.
El se jura ca nu fura
Si l-am prins cu rata-n gura
Si cu ou-n buzunar,
Hai la Sfatul Popular.

Nu ma duc c-am fost o data
Si am cazut cu nasu'-n balta.


Catelusul

Un catel cit portocala
Se juca de-a alandala
Cu o minge de hirtie
Rosie si albastrie
Cu piciorul si cu gura
O prindea, o da de-a dura,
O-ntorcea si o-nvirtea
Si deloc nu obosea.


Catelusul schiop
Elena Fargo

Eu am numai trei picioare,
Si de-abia mã misc: top, top,
Râd când mã-ntalnesc copiii,
Si mã cheama "cuciu schiop".

Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziua
Si plâng mult când mã gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sã traiesc.

Si când mã gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...

Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sã stau cu dansii,
Sã mã joc si sã-i ascult!

Dar copiii rai la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din rautate
Cu o piatra în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am sã mor...

Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea sã-mi fie bun,
Si-as putea sã-l musc odata
De picior, sã mã razbun,

Dar il las asa, sã vada
Raul, cã un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.


Ce am

Am un nas, pe obraz, unu
Ochi am doi ca si voi, 1, 2
si mai am cinci degetele,
parca sunt lumanarele,
1, 2, 3, 4, 5.


Ce te legeni
Mihai Eminescu

Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?"
De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!"


Chipul cifrelor
Al. Şahighian

1 parcă e un baţ
Şugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.

2 se-ndoaie uşor
Pe picior,
Gatul, vezi, e cam aşa
Cum îl are lebăda.

3 a fost un ineluş
Pe deget învartecuş.
Meşterul l-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.

4 scaun ar părea.
Cu spătarul în podea
Şi picioarele în sus.
Cine oare-aşa l-a pus?

5 se pare că mă-nşel,
E o seceră de-oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frantă-n două.

6 e un melc rotit
În casuţa răsucit.
Parcă-ar vrea să se răstoarne
Şi sa scoat-n grabă coarne.

7 parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
Are coadă lungă,
Să-i ajungă.

8 e-aşa ca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mancaţi,
Că vă-nşelaţi.

9 un carlig să fie?
Cine ştie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nouă, negreşit.

10 vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Şi-a semnat, precum îmi pare:
Un băţ c-un covrig la spinare.


Cine nu se spalå
Gh. D. Vasile

Cine nu se spalå
De magiun si tus
Nu e bun de scoalå,
E un purcelus!

Dar copiii-atå
Fug la spålåtor,
Fiindcå au dulceatå
Toti pe botisor!

Hai si tu, ca-n toamnå
Mergi in clasa-ntâi!
Altfel, stii ce-nseamnå?
Purcelus ramåi!

Cîntec de adormit Miţura
Tudor Arghezi

Doamne, fă-i bordei în soare,
Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decît o floare
Şi îngust cît o ureche.

Şi-n pridvor, un ochi de apă
Cu o luntre cît chibritul,
Ca-n crîmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfîrşitul.

Dă-i un fluture blajin
Şi o broscă de smarald.
Şi-n pădurea de pelin
Fă să-i stea bordeiul cald.

Şi mai dă-i, Doamne, vopsele
Şi hîrtie chinezească,
Pentru ca, mînjind cu ele,
Slova ta s-o smîngălească.

Şi cînd totul va fi gata
S-o muta la ea şi tata.

Cintec de leagan
Ion Minulescu

Nani, nani...
Dormi in paza nesecatului izvor
De priviri
Ce te-nfasoara ca-ntr-o haina de matase,
Nani, nani...
Ochii mamei au vegheat intreaga noapte,
Si-acum dormi, caci obosite dorm si florile din vase,
Si parfumurile lor,
Toate, unul cite unul, pe-al tau leagan se cobor.
Nani, nani...
Dormi in vraja-mpletiturilor de soapte
Ce patrund printre perdele
Si te-ndeamna;
Dormi, caci somnul a cuprins de mult gradina-
Lacul,
nuferii,
castanii,
stinjeneii
si glicina-
toate dorm.
Dorm toate-n paza albelor priviri de stele...
Dormi si tu-
Prin candelabre, iata, -adoarme si lumina,
Dormi,
Si somnul tau sa fie mai senin ca infinitul
Oglindit in necuprinsii ochi albastri de femeie.
Visul tau sa fie visul Insulelor Boromee,
Visul tau sa fie totul,
Tot, precum e rasaritul
Inceputul celor bune si sfirsitul celor rele.
Nani, nani,
Dormi in paza Ursitoarelor,
Si anii
Sa te-mbrace-n infinitul fericirii.
Nani, nani...

Cîntecul şcolarilor de clasa întîi
Violeta Zamfirescu

Cling, clang, clopoţelul sună
Binişor, doi cîte doi,
Clasa e curată lună
Băncile sînt toate noi.

Alfabetul ca păunul
Stă-n coperţi de vinilin,
Mîndru, mîndru, că nici unul
De la a la zet nu-l ştim.

Dar îl desenăm cu-ncetul,
Ba un băţ, ba un cercel,
Învăţăm noi alfabetul,
Cling, clang, sună clopoţelul!

Ciupercuţa cu papuci


Ciupercuţa cu papuci
A pornit-o pe cărare
- Unde te duci? Unde te duci?
Strigă Izma şi-o Cicoare.
La oraş dragele mele,
Îi răspunse ea voioasă
Ca să-mi cumpăr picăţele
Si-o umbrelă mai frumoasă.
Ia-mi şi mie o umbreluţă
Că sunt mică şi drăguţă
Si aş vrea să fiu ca tine
O ciupercă foarte bine.

Closca
de Elena Farago

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii sã-mi impac...

Ciugulesc,
Mã zbârlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far'de mine, eu.

Si le-adun
Ce-i mai bun --
Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme sã-i impac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.

Closca cu sapte pui
Elena Fargo

Puii mamii, pui,pui,pui,
Are closca sapte pui-
Cinci pestriti, unul baltat,
Numai unul e motat
Si curat si incaltat.
-Spune-mi, puiule, si mie
De ce-ti face numai tie
Mama ta, ciorapi si ghete,
Si iti leaga mat in plete?
Oare fratiorii tai
Sunt asa de prosti si rai,
Sau poate ca mama ta
O fi lenesa ori rea?
Spune puiul:-Mama mea
Nu-i nici lenesa, nici rea
Dar e trista, vai de ea,
Caci ii fac rusine multa
Fratii mei si n-o asculta,
Ca de-i cheama, fug pe-afara,
Ca de-i prinde, plang si sbiara,-
Si de-aceea-s nespalati
Si desculti si nemotati.
Dar eu stau cu mama mea
Si mi-i drag s'ascult de ea;
Si de-aceea sunt motat
Ca-s cuminte si curat.

Cocostarcul

Cocostarcul a venit
Ostenit de cale
Si in sat a poposit
Tocmai pe o vale.

Se plimba cu pasul rar
ca la promenada
Asteptind dintr-un umbrar
vreun broscoi sa-i cada.

Dar un ala, un brotac,
sa-l auda targul,
A strigat odata: "Oac!"
-Uite... Cocostarcul!


Colind - Mos Craciun, Mos Craciun

Mos Craciun! Mos Craciun,
la casa de om sarac,
s-a gatat faina-n sac
si n-avem sa-ti dam colac.

Mos Craciun! Mos Craciun,
toate saptamanile
ne-am ostenit miinile
si-am adunat grinele.

Mos Craciun! Mos Craciun,
pe toate razoarele,
pe toate ogoarele.

Mos Craciun! Mos Craciun,
slujim slujba satului
tarina bogatului,
pajura imparatului.

Mos Craciun! Mos Craciun,
pe toate cararile
iti cintam cintarile,
ardem luminarile.

Mos Craciun! Mos Craciun

Colinda - Asta-i seara serilor

Asta-i seara serilor
cu-nfloritul merilor
cu trecutul vadului
si gatitul bradului
cu cititul stelelor
si-alungatul relelor.
Fa-ti de grija, gazda buna
sa-mpletesti alta cununa
din firut de maieran
sa-ti ajunga inc-un an
drumul spre Isus Hristos.
Ramai gazda sanatos
ramai gazda bun crestin
langa paine, langa vin
si cu tot belsugu-n casa
dupa firea ta miloasa
si curat si primenit
multamim ca ne-ai primit
si cu drag ne-ai ospatat
din ce Dumnezeu ti-a dat.


Colinda - Azi e miercuri, maine-i joi

Azi e miercuri, maine-i joi
Vine Domnul pe la noi
Insa de vazut il vede
Numai omul care crede,
Numai omul care stie
ca vecia nu-i pustie
si gaseste staruinta
intr-o cale de credinta,
si posteste si se-nchina
si aprinde-n prag lumina,
si se roaga la icoane
si da sfintilor plocoane,
iar saracilor pomana
din stransura sa de mana
numai el se-nvredniceste,
cand Isus ii porunceste,
si intinde masa mare
in ajun de sarbatoare
prin Craciun crestin si sfant,
pace voua pe pamant.


Colinda - Casa in care-am intrat

Casa in care-am intrat
e de binecuvantat
dupa legea crestineasca,
numele sa-si implineasca
si-ntre lumanari aprinse
mesele sa-i fie-ntinse
si-ncarcate de bucate...
Sa traiti in sanatate
si-n unire si-n cinstire,
ca ne-ati dat adapostire.


Colinda - Pe podele de nuiele

Pe podele de nuiele
duc copii-n palme stele
sa le lase pe la case
unde-s gazdele miloase
si cu dragoste crestina
duc copiii-n pumni lumina
drumu-i greu, zapada-i mare
vin copiii pe carare
sa tot taie neaua in doua
duc copii-n gene roua
si tot canta din colinde
pana gerul nu l-o prinde
pana vremea nu le-o trece
pe poteci sub luna rece
prin fuioare de ninsoare
duc copiii-n suflet soare
sa-l imparta cu iubire
ca un leac de implinire
de tot raul care-n gheata
duc copiii-n cantec viata
si-n cuvinte daruri sfinte
de la Dumnezeu - parinte
toti le poarta sa le-mparta
de Craciun din poarta-n poarta.


Colinda - Primeneste-ti gazda casa
George Tarnea

Primeneste-ti gazda casa,
umple vadra, pune masa,
fa poteca prin gradina
si-n pridvor tine lumina,
ca venim de multisor,
drumul nu ne-a fost usor,
tot prin viscol, tot prin gloata,
ziua toata, noaptea toata,
gerul iernii ne-a patruns
dar de-ajuns tot am ajuns,
sa-ti cantam, sa-ti colindam,
vestea Nasterii sa-ti dam
sa te bucuri, sa te-nchini,
de belsug pentru gradini,
de mioare prin ponoare,
de credinta si de soare,
de noroc la iarmaroc,
de copii pe langa foc.


Colinda - Un crestin s-a-nvrednicit

Un crestin s-a-nvrednicit,
dupa cat a fost muncit,
din stransura sa frumoasa,
sa ne-ntinda noua masa...
Si-a dat tot in asta seara,
de cerut n-a vrut sa ceara,
fara numai o colinda
la colacul prins in grinda,
la coconi si la mioare...
Tine-l Doamne, drept sub soare,
tine-l bine si-n cinstire,
ca ne-a dat adapostire
tine-l, Doamne, inca minte
pentru firea sa cuminte
ca pe toti ne-a strans in casa
si a stat cu noi la masa
si-a primit cu suflet bun
vestitorii de Craciun,
in iubire si credinta,
cu intraga lui fiinta,
cu intreaga lui avere,
tine-l Doamne, in putere.<


Colinde, colinde
Mihai Eminescu

Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Miscând ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
îsi piaptana pletele,
De dragul Mariei
Si-a Mântuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.


Copil cuminte (Murdarel)

Batista mea-i micuta
Si nasu-i mititel.
Voi fi copil cuminte
Sa am grija de el
Sa nu zica lumea
Uita-l pe murdarel!


Craciunul copiilor
Octavian Goga

Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.

Uite cum: va spune badea...
Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite cate-un inger
La fereastra ca sa vada...

Ingerii se uita'n casa
Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul,
Ca-i siret el, lucru mare.

Creion
Tudor Arghezi

Fă-te, suflete, copil
Şi strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moţ şi ciucuri,
Ca să poţi să te mai bucuri.

Strînge slove, cărţi şi pană.
Dă-le toate de pomană
Unui nou învăţăcel,
Să se chinuie şi el.

Gîndul n-o să te mai fure
Prin zăvoaie şi pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngînă şi te minte.

Cînd tristeţile te dor,
Uită tot şi tîlcul lor.


Cum vorbesc animalele

Mita zice: Miau-miau-miau,
Unde-i brinza ca s-o iau.

Grivei zice: Ham-ham-ham,
Cum as roade-un os dar n-am.

Vaca zice: Mu-mu-mu,
Nu-mi vad vitelusul, nu.

Calul zice: Iha-ha,
Vino, minzisor, nu sta.

Rata zice: Mac-mac-mac,
Bine e sa-noti pe lac.

Gisca zice: Ga-ga-ga,
Pin-la riu cum as zbura.

Puii zic: Piu-pii, piu-pii,
Nu ne chinuiti, copii.


Cumpãr fricã
de Georgeta Moraru

Pe-un drumeag,
Un mosneag
Merge-ncet, sontâc-sontâc
Este luna lui Cuptor
Si prin cerul fãrã nor
Se dau grauri bâldâbâc.
În mireasma de pelin,
Linistea fosneste lin,
Mângâind ponoarele
Aurii ca soarele.
Dupã dâmb,
Drumul strâmb
Ocoleste înspre sat.
Mosul calcã apãsat;
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
Târâie lãcustele,
Fluturându-si fustele...
Pasi-l duc fãrã de numãr.
Îi atârnã pe un umãr
Douã traiste mãricele.
Ce o fi având în ele ?
Iatã-l, a ajuns în sat.
Soarele s-a mai lãsat
Pe o rânã, spre apus.
Sfârâind usor din fus,
Bunicutele, în drum,
Torc din caiere de fum.
Mosul, tot urmându-si pasul,
Slobozi deodatã glasul:
-Cumpãr fricã! Cumpãr fricã,
Fie mare, fie micã!
De prin case ies grãmadã
Tineri si bãtrâni sã-l vadã
Si-l ascultã cu mirare
Cum tot strigã-n gura mare.
-Mosule, pãi cum adicã,
S-ar putea sã cumperi fricã?
-Stati putin si veti vedea!
Ia chemati copii-ncoa!
Tâncii se adunã-n grabã,
Iar mosneagul îi întreabã:
-Iaca tu, cã esti mai mare,
Zi, de ce ti-e fricã oare?
-Pãi... de câini ... cã mã mãnâncã
Si-apoi de-ntuneric încã.
Zice mosul:-Nu ai vrea
Sã-mi vinzi mie frica ta?
Ti-o plãtesc cu patru mere
Si o lingurã de miere.
-Eu? ti-o vând, dar nu stiu cum?!
Atunci mosul, cum-necum,
Doar cã-l scuturã de chicã
Si îi ia un pumn de fricã.
Toti fac ochii mari deodatã
Îmbulziti în juru-i roatã
Si se-naltã pe picioare:
Cum aratã frica oare?
O fi neagrã ori verzuie?
Galbenã ca o gutuie?
Ca un vierme? Ca un cui?
Însã mosul, nimãnui
Nu aratã frica luatã,
Ci îsi vârã deîndatã
Pumnul strâns într-o desagã
Si la loc din nou o leagã.
Apoi din cealaltã scoate
Patru mere minunate,
Miere dintr-un gavanos
Si plãteste bucuros,
Cum tocmise la-nceput.
Iar acum, cã au vãzut,
Toti copii se îndeasã
Sã îi vândã marf-aleasã:
Fricã de scãldat, de foc,
De stat singur într-un loc,
Fricã de vreun soarec mic
Sau... chiar fricã de nimic.
Ba, Ionut al nu stiu cui,
Se temea de umbra lui!
Toti buluc, fac gurã mare,
Vrea s-aducã fiecare
Marfã multã si de pret
La ciudatul precupet:
Cã de nuci si mere rosii
Poftã au toti mâncãciosii!
Râd mãicutele-n pridvor,
De strãdaniile lor;
Râde mosul sub mustãti
Si împarte bunãtãti,
Pânã când a cumpãrat
Toate fricile din sat
-Mosule, ce faci cu ele ?
El se uitã la bocele
Si sãltându-le pe spate,
Le rãspunde: - Mã nepoate,
Frica la nimic nu-i bunã!
Când în traista mea s-adunã
Fricile din nouã sate,
Eu pornesc atunci cu toate
Si le-azvârl în marea largã,
De pe lume sã se steargã,
Iar sãmânta lor sã piarã!
...Seara usurel coboarã,
Aprinzând pe la feresti
Lãmpile pentru povesti....
..Si unchiasul a plecat.
Parcã n-a fost niciodat'!
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
De se-ntâmplã sã-ntâlnesti
Nu asa.. doar în povesti
Ci aievea, pe mosneag,
Tu întâmpinã-l cu drag
Si de vrei sã fi voinic,
Vinde-i frica pe nimic.
De-ti dã mosul patru mere,
Ospãteazã-te cu ele
Si de n-ai sã uiti cumva
Sã-l saluti din partea mea.


Cutu-cutu

Cutu-cutu na Grivei
Mamaliga daca vrei.
Daca nu,
O dau la cos Si-o dau maine
La cocos.


Cuvantul bun al mamei

Cuvantul bun al mamei
Nu-l lepada copile
Cat va mai fi pe lume
Sa ai urechi si zile;
Ci-nseamna-ti-le bine
Sa i le-asculti pe toate
Ca nu-i pe lume nimeni
Ca ea sa ti le-arate.

Nici pilda buna-a tatei
N-o lepada in viata
Spre tot ce-i vrednicie
S-o ai mereu in fata,
Ci calea buna-n care
Parintii te-ndrumeaza
Cu inima intreaga
Iubeste-o si-o urmeaza.


Darnicie

Dintr-un rest de prajituri
Tudor face frimituri.
Mama-l vede si il cearta:
- Iar nu esti copil de treaba,
Tudore, si-mi faci gunoi,
Cum fu vorba dintre noi?
- Vorba noastra? Stai sa-ti spun,
Si sa vezi cum o tin minte:
Sa ma fac tot mai cuminte
Si mai darnic, si mai bun.
Eu acuma fac gunoi
Pentru puii randunicii
Ca sa aiba si ei micii
Azi la masa prajituri.


De pe-o 'bună dimineaţa'
Otilia Cazimir

De pe-o "bună dimineaţa"
Cu tulpină de cîrcel,
A ieşit un gîndăcel
Cu mustăţile de aţă.

Alţi gîndaci, mărunţi şi roşii,
Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm în soare, somnoroşii!

Iar pe-un fir de păpădie
Ce se-nalţă drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţă aurie.

Suie mîndru şi grăbit
Să vestească-n lumea mare:
-Prea cinstită adunare,
Primăvara a sosit!


De vorba cu iarna
Ion Minulescu

M-am întâlnit cu Iarna la Predeal...
Era-mbracata ca si-acum un an,
Cu aceeasi alba rochie de bal,
Pastrata vara sus, pe Caraiman...

Calatoream spre tara unde cresc
Smochine, portocale si lamâi...
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Si canapeaua rosie de plus,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coarda sub arcus,
Un vag susur de samovar rusesc...

Si-am coborât în gara, pe peron,
Sa schimb cu iarna câteva cuvinte...
Venea din Nord.
Venea din Rosmersholm -
Din patria lui Ibsen si Bjornson,
De-acolo unde, -n loc de soare
Si caldura,
înfriguratii cer... Literatura...
Si m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decât în tara unde cresc smochine,
Curmale, portocale si lamâi,
Si din compartimentul meu, de clasa I
M-am coborât ca un copil cuminte
Si m-am întors cu iarna-n Bucuresti...

O! Tu, sfatuitoarea mea de azi-nainte,
Ce mare esti,
Ce buna esti,
Ce calda esti!...


Degetele

Degetul cel mare
Pleaca la plimbare
Aratatorul
Duce bastonul
Mijlociul
Duce pardesiul
Inelarul
Duce geamantanul
Numai degetul cel mic
Nu face nimic
Pentru ca el e pitic
Si se joaca in nisip
(sau, face baie in ibric)


Degetelele

Degetul cel mititel
Plange suparat
Inelarul nu-ntelege
Ce s-a intamplat?
Mijlociul, dus pe ganduri,
Nu da ascultare
Iar aratatoru-ntreaba:
Poate vrei mancare?
Degetul cel mare vine cu o friptura si spune:
Na, mananca, dar sa taci din gura!


Desenam

DOUA PUNCTE SI UN CERC
SI O LINIE SA-NCERC
CAPU-I GATA, CAM ATIT...
AM SA-I FAC PAPUSII GIT,
O ROCHITA DINTR-O FRUNZA,
O PETALA-N LOC DE BLUZA,
SI-N PICIOARE II VOI PUNE
DOUA JUMATATI DE-ALUNE.
-GATA E PAPUSA...?
-GATA...!
-TIII...! CE MARE ESTE FATA!


Dinti sanatosi


Ascultati un sfat copii:
Dupa fiecare masa,
Dimineata la sculare
Dar si seara la culcare,
Luati pasta si periuta,
La chiuveta dati fuguta,
Dintii sa ii periati
Microbii sa-i alungati.
Aveti si-un zambet frumos,
Dar este si sanatos!


Doamne cat este de bine

Doamne cat este de bine
Cand e mama langa mine,
Doamne cat este de rau
Cand nu-l vad pe tatal meu.
Mama, tata ma iubesc,
Si cu drag acum ma cresc.


Doctorita

Cu sort alb peste rochita
eu sunt astazi doctorita
am seringa si-i facuta dintr-un cui si-un dop de pluta
patru boabe de fasole sunt injectii in fiole
pe papusa si pe Vlad grijulie i-am culcat
o sa-i spal le fac injectii ii mai incalzesc cu frectii
si-ntr-un ceas ii scol voiosi odihniti si sanatosi.


Doi frati cuminti
Elena Farago

Noi sintem doi frati in casa,
Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.

Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe cind mama noastra coase,
Ori citeste, linga noi. Doi frati cuminti
Elena Farago

Noi sintem doi frati in casa,
Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.

Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe cind mama noastra coase,
Ori citeste, linga noi.


Doi voinici
Otilia Cazimir

Prin gradina, peste tot,
Numai flori de promoroaca...
Doi voinici cat Barba-cot
Au iesit in drum la joaca.

Si-narmandu-se pe loc
Cu puscoace mari de soc,
Se avanta, indrazneti,
Printre tufe de scaieti.

- Cand oi creste eu mai mare,
Ghinarar ma fac, mai frate,
S-alung turcii de-a calare,
Cu flacai din sapte sate!

Si s-arunca amandoi,
Gata-gata de razboi,
Sa reteze cu alai
Maciuliile de scai!

Dar in loc de turci hapsani
A iesit dintr-o ograda
Un dulau cu chef de sfada,
Sa mi-i latre pe rumani.

Fug voinicii ca din pusca,
Zboara colbu-n urma lor:
- Sai, mamuca-n ajutor,
Ca ne musca!


Doua rate

Doua rate ciufulite
Au plecat sa se marite
Si gaina de sub pat,
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina
Ce ai gaina, esti nebuna!
Esti bolnava de ficat,
Si iti arde de maritat.


Doua vrabii

Doua vrabii zgribulite
Bat la geam pe negandite.
Hai, veniti, veniti la mine
Unde-i cald si bine.
Va dau hrana intr-o clipa
Si-aspirina pentru gripa.


Educatoarea

Draga mea educatoare,
Parca-i sora mea cea mare
Stie jocurile toate
Mainile ei fermecate
Urca turnuri si palate.
Cine stie-o poezie?
Ia lipici si ea hartie, gata alta jucarie.
Chiar si foarfecele mare, are-n mana ei rabdare
Ea e ziua mea cu soare.


Elefantul

Elefantul sub o frunza
A zarit o buburuza
Ce te-ascunzi tu gaza mica?
Te-am vazut si-mi este frica.
Tine-ti calea inainte
Eu sunt mare, dar cuminte.


Familia mea

Suntem cinci oameni in casa
Ca i-am numarat la masa,
Tata, mama si bunicul
Bunica si eu, piticul.

Tata-i bun si serios
Muncitor si respectuos
Despre mama ca sa-ti spun?
Nu am voie sa-i ascund
Fapte rele, ghidusii,
Cand le fac ca alti copii.

Bunica imi da povata,
Cum sa ma port in viata,
Va spun de bunic apoi,
C-a fost primul in razboi.


Fetita cu fundita

O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
"Un' te duci fetita mea?"
"Ia ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
Dar taticu-i suparat
Ca n-are si el baiat".


Fiecare pui

Fiecare pui
Are mama lui
Si eu tot asa
Am mamica mea
Am o papusica
Uite-asa de mica
Si-o-ngrijesc mereu
Ca-i sunt mama eu.


Fiind baiet paduri cutreieram
Mihai Eminescu

Fiind baiet paduri cutreieram
Si ma culcam ades lânga izvor,
Dar bratul drept sub cap eu mi-1 puneam
S-aud cum apa suna-ncetisor.
Un freamat lin trecea din ram în ram
Si un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopti întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.

Rasare luna, -mi bate drept în fata:
Un rai din basme vad printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceata, , ,
Sclipiri pe cer, vapaie preste ape,
Un bucium cânta tainic cu dulceata,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii
Parea c-aud venind în cete cerbii.

Alaturi teiul vechi mi se deschise:
Din el iesi o tânara craiasa,
Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise,
Cu fruntea ei într-o marama deasa,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisa;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasa,
Calcând pe vârful micului picior,
Veni alaturi, ma privi cu dor.

Si, ah, era atât de frumoasa,
Cum numa-n vis o data-n viata ta
Un înger blând cu fata radioasa,
Venind din cer, se poate arata;
Iar paru-i blond si moale ca matasa
Grumazul alb si umeri-i vadea.
Prin hainele de tort subtire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.


Flamingo

Flamingo, pasăre ciudată
Pe doua beţe cocoţată
Cu gât de lebadă frumos
Cu ciocul cam întors pe dos
De ce eşti tu atât de rară
Şi nu te-arăţi la noi în ţară?


Fulgul de zapada

Pe obraz, pe nas, pe umar,
Tot cad fulgii fara numar.
S-a oprit in palma unul,
Iute, iute inchid pumnul.
Desfac pumnul
Unde-i fulgul?
S-a topit in palma mea
Ca o lacrima de nea.


Furnica

O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.
Încotro fugi surioară?
Ia, mă duc şi eu la moară
Şi-s grăbită, şi-s grăbită,
Că m-i casa ne-ngrijită
Şi mi-s rufele la soare
Şi copiii-mi cer mîncare.
Că la noi în muşuroi
Nu e timp pentru zăbavă,
Că de n-am fii de ispravă
Ar fii vai ş-amar de noi


Gândãcelul
Elena Farago

- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mã doare
De ce mã strangi asa de rãu?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sã mã joc si mie,
Si mila trebuie sã-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce sã vrei sã mã omori?
Ca am si eu pãrinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cãci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mã, ca nu mai pot!...
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sã-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat sã-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sã ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!


Garofita

Are mama garofitza,
Dar nu este o fetitza;
este doar un baietzel,
Tare, tare frumushel

Gasca

Go, go, go pe la cotete
Cine-mi da intii binete?
Gasca alba si cu motz
Hai, opreste-o daca poti.


Gasca
de Marcela Penes

Doamna Gasca cea cocheta
Azi s-a dus la pravalie
Ca sa-si cumpere umbrela,
Ghete noi si palarie.
Vai, vai, vai, cat e de mandra!
Are ghete in picioare,
Iar pe cioc, nu-ti vine a crede,
Si-a pus ochelari de soare.
-Un-te duci? O-ntreaba-o rata.
-Unde sa ma duc? La piata.

Ghici! Ghici ! Ghici!

Otilia Cazimir

Zi-i pe nume!

Din gradina lui Mihai,
De sub tufe de urzici,
A iesit un ghem de scai
Ca sa caute furnici:
Uite-l colo, uite-l ici...
Zi-i pe nume, cine-i?
Ghici!
(ariciul)

Cum o cheama

Rosioara si codata
Umbla noaptea prin poiata,
Si la noi, si la vecini,
Ca sa cumpere gaini.
De platit, nu le plateste,
Dar pe loc le jumuleste!
Cum o cheama?
(vulpea)

Cine nu-l cunoaste

Chel ca-n palma, bosumflat,
Zi si noapte sta culcat.
S-ar scula si el, vezi bine,
Insa curpenul nu-l tine...
Cine nu-l cunoaste?
Cine?
(bostanul)

Cine-i oare?

Merge, merge - greu ajunge!
Are coarne - dar nu-mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare?
(melcul)

Ce sa fie?

Funze n-are,
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior,
O umbrela de hartie...
Ce sa fie?
(ciupercuta)


Ghicitoare cu patru picioare


Are ochi mari, nas delicat,
Trupul e bine modelat,
Făptură caldă, delicată,
Din lumea bună, aristocrată.
Se mişcă agil, se mişcă bine,
Având articulaţii fine.
Gimnastica-i face plăcere,
E pentru ea, o mângâiere.
E meşteră în salt mortal,
Iar văzul îi este ideal.
Cu admirabilă supleţe,
Ea dansul poate să te înveţe.
Şi când se joacă-i inventivă,
Are o fire milostivă.
Se spală des şi insistent,
La tors, e plină de talent.
Şi mult îi mai face plăcere
Să simtă-un pic de mângâiere.
E uneori capricioasă,
Şi pare a fi puţin, sfioasă.
Ziua doarme pe sofa,
Noaptea umblă haimana,
Hai, ghiceşti cine e ea?
....................................
Nu!…e pisicuţa mea.


Gogoneata

Sunt cea mai mica
Din gradinita
Si am rochita scurtulita
Si cu parul dezlegat
Am uitat ce-am invatat.
Mie imi plac bomboanele
Jocul cu baloanele
Toata lumea ma rasfata
Si ma striga "GOGONEATA".


Gospodina

de Otilia Cazimir


O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.

Si-s grabita, si-s grabita,
Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mâncare.

Ca la noi în musuroi,
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.


Gradinita

Gradinita de copii
Plina e de jucarii:
Papusele, ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.
Dimineata-n zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli, multumiti,
Pentru lucru pregatiti.


Gradinita mea iubita

Gradinita mea iubita,
Bine te-am gasit!
Esti atata de frumoasa cat nici n-am gandit!
Rade soare-n fereastra, florile zambesc
Iar papusile frumoase din dulap privesc.
Ce sa-ti spun?!
Sunt fericit(a)
Ca pot invata
Intr-o gradinita mare cum e gradinita mea.


Hai Nani, Nani, Lumina Mamii...

Elena Farago

Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea,
Să-ţi cînt...
Dar uite-ncep un cîntec şi altu-mi vine-n minte,-
Şi-acela, dragul mamei, e fără de cuvinte
Şi plînge-aşa cum plînge cumplitul ăst de vînt...

Hai nani, nani...

Să-ţi cînt, lumina mamii, şi iar încep şi iar
Cuvintele-şi pierd şirul, -că vezi, în astă seară
I-atît de-amarnic cîntul ce-l spune vîntu-afară,
De parc-ar plînge-ntregul săracilor amar...

Dar tu aştepţi un cîntec -că tu ce ştii de vînt!
Şi ce să ştii ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poţi pricepe nimic din toate-aceste...
...Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea, să-ţi cînt...

Hai nani, nani,
Lumina mamii...

...Şi iar rămîn de parcă nu mai găsesc cuvînt
Din tot ce-ţi spun alt'dată în cîntecele mele,
Şi feţi frumoşi, şi zîne, şi cer, şi flori, şi stele
Şi-au amuţit povestea de parcă nu mai sînt...

Hai nani, nani...

Adormi în caldu-ţi leagăn, lumina mea, şi taci,-
Nu pot cînta şi încă nu eşti destul de mare,
Ca să-ţi pot spune basmul cel nesfîrşit, în care
Se strîng de frig şi foame copiii cei săraci...


Ham

Catelusul face HAM
De mancare nu mai am.
C-am avut un pic de os
Si l-am terminat de ros.

Dati-mi, dati-mi de mancare,
Sa ma fac voinic si mare.
Casa sa vi-o pazesc,
De dusmani sa va feresc.


Hotul

Catelusule, sa-mi spui
Unde-i laptele, ca nu-i!
Cine mi-a umblat in oala
De-o gasesc acuma goala?!

Care-i hotul, n-ai fi tu?
Dai din coada, zici ca nu?!
Dar esti murdar de lapte tot,
Si pe coada si pe bot!


Iarna

Iarna a venit in zori
La fereastra mi-a pus flori
A venit cu gerul ei
Cu zapada si polei.

Cat de veseli suntem noi
Ca ne aduce bulgari noi
Cu zapada ne jucam
Si cu bulgari aruncam.

Iarna pe ulita

George Cosbuc

A-nceput de ieri sa cada
Cite-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat
Spre apus, dar stau gramada
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Si pe riu e numai fum,
Vintu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.

Sint copii. Cu multe sanii.
De pe coasta vin tipind,
Si se-mping si sar rizind;
Prin zapada fac matanii
Vrind-nevrind.

Gura fac ca roata morii;
Si de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gilcevesc
Vrabii gurese, cind norii
Ploi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfada,
Stau pe-ncaiereste pusi;
Cei mai mici, de foame-adusi,
Se scincesc si plang gramada
Pe la usi.

Colo-n colt acum rasare
Un copil, al nu stiu cui;
Largi de-un cot sint pasii lui,
Iar el mic, caci pe carare
Parca nu-i.

Haina-i maturind pamantul
Si-o taraste-abea, abea:
Cinci ca el incap in ea,
Sa mai bata, soro, vintul
Dac-o vrea!

El e sol, precum se vede,
Ma-sa l-a trimis in sat,
Vezi, de-aceea-i incruntat,
Si s-avanta, si se crede
Ca-i barbat;

Cade-n brinci si se ridica
Dind pe ceafa putintel
Toata lina unui miel:
O caciula mai voinica
Decit el.

Si tot vine, tot inoata,
Dar deodata cu ochi vii,
Sta pe loc - sa mi te tii!
Colo, zgomotoasa gloata,
De copii!

El degraba-n jur chiteste
Vrun ocol, caci e pierdut,
Dar copiii l-au vazut!
Toata ceata navaleste
Pe-ntrecut.

- "Uite-i, ma, caciula, frate,
Mare cat o zi de post -
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dinsa sapte sate
Adapost!"

Unii-l iau grabit la vale,
Altii-n gluma parte-i tin -
Uite-i, fara pic de vin
S-au jurat sa-mbete-n cale
Pe crestin!

Vine-o baba-ncet pe strada
In cojocul rupt al ei
Si incins cu sfori de tei.
Sta pe loc acum sa vada
Si ea ce-i.

S-otareste rau batrina
Pentru micul Barba-Cot,
- "Ati inebunit de tot -
Puiul mamii, da-mi tu mina
Sa te scot!"

Cica vrei sa stringi cu paie
Focul cand e-n clai cu fan,
Si-apoi zici ca esti roman!
Biata bab-a-ntrat in laie
La stapin.

Ca pe-o bufnita-o-nconjoara
Si-o petrec cu chiu, cu vai,
Si se tin de dinsa scai,
Plina-i strimta ulicioara
De alai.

Nu e chip sa-i faci cu buna
Sa-si pazeasca drumul lor!
Rad si sar intr-un picior,
Se-nvirtesc si tipa-ntruna
Mai cu zor.

Baba si-a uitat invatul;
Bate,-njura, da din mini:
- "Dracilor, sinteti pagini?
Maica mea! Sa stai cu batul,
Ca la cini!"

Si cu batul se-nvirteste
Ca sa-si faca-n jur ocol:
Dar abia e locul gol,
Si multimea navaleste
Iarasi stol.

Astfel tabara se duce
Lalaind in chip avan:
Baba-n mijloc, capitan,
Scuipa-n sin si face cruce
De satan.

Ba se rascolesc si cinii
De prin curti, si sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc mirati barbatii
Din bordei.

- "Ce-i pe drum atata gura?"
- "Nu-i nimic. Copii strengari."
- "Ei, auzi! Vedea-i-as mari,
Parca trece-adunatura
De tatari!"


Iepurasii

vine trenul de la iasi
incarcat cu iepurasi
unul sare dupa scara
altul tup pe geam afara
numai unul e mai mic
cu lacrimi mari pe botic
mai incet nene franar
ca sunt mic nu pot sa sar


Iepurasul

Iepurasul meu iubit
Cin' te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori - doua margele,
Ai mustati pe la gurita
Si un petec de codita!


Iepurasul si ariciul

-Iepuras ce faci aici? se intreaba mos arici
- De ce plangi atat de tare?
- M-am speriat de niste fiare!
Stau acolo jos pe lac si tot canta oac, oac, oac.


Iepurasull

- Iepuras! Ce faci aici?
Il intreaba Mos Arici...
- De ce plangi asa de tare?
- M-au speriat niste fiare!
Stau acolo langa lac
Si tot striga: "Oac, oac, oac!"

In seara de Craciun

de George Cosbuc

Afara ninge linistit,
In casa arde focul,
Iar noi, pe linga mama
stând,
De mult uitaram jocul!

E noapte. Patul e facut.
Dar cine sa se culce
Cand mama spune de Isus,
Cu glasu-i rar si dulce.

Cum s-a nascut Hristos
in frig,
In ieslea cea saraca,
Cum boul peste el sufla,
Caldura ca sa-i faca.

Cum au venit in ieslea lui
Pastorii de la stâna
Si ingerii cântind in cer,
Cu flori de mar in mâna.


In ziua de Pasti

Elena Farago

Toti copiii azi se-mbraca
Cu ce au ei mai frumos,
Si parintilor le cinta
"Invierea lui Cristos"

Si la masa ciocnesc, astazi,
Toti copiii cei cuminti,
Oua rosii si pestrite
Cu iubitii lor parinti.

Înşiră-te, Mărgăritare...

Şt.O.Iosif


Înşiră-te, Mărgăritare...
-Au fost odata trei secerătoare
Ce se iveau din lanuri pîn' la brîu-
Trei flori ce-acum se deschideau la soare,
Acum piereau în aurul din grîu...
Au fost odată trei secerătoare...

Şi iată că, adus din întâmplare,
Trecea un fiu de împărat în sus,
Şi-a zis atuncea fata cea mai mare:
De m-ar lua pe mine,-aş fi în stare
Ca să-i îmbrac palatul ca un fus...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi-a zis atunci copila mijlocie,
Străfulgerînd cu secera, pripită:
De m-ar lua pe mine de soţie,
Eu i-aş hrăni palatul cu o pită...
Dar el privi la ea cu nepăsare:
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi dintre spice-a zis a treia floare:
De m-ar lua pe mine eu i-aş face
Doi feţi cu plete de-aur lucitoare...
Stă dus feciorul de-mpărat şi tace,
Şi-a treia zi la curte-i nuntă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Dar cînd a fost să nască-mpărăteasa,
Plecă-mpăratul plin de grea-ntristare,

Şi o ţigancă singură rămas-a
Ca s-o-ngrijească-n ceasul de-ncercare...
Că s-au sculat vrăjmaşi cu oaste mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Iar cănd se-ntoarse-acasă împăratul,
Dorit să vadă cum îi sînt feciorii,
Găsi doi pui de lup-rîdea palatul
Şi clătinau din cap deregătorii...
Şi-mpărăteasa-ajunse cerşetoare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi s-a făcut ţiganca-mpărăteasă,
Iar cei doi feţi, ucişi de ea cu ură,
În locu-acela unde-i îngropase,
Doi dafini auriţi se prefăcură...
Cînd i-a văzut, a prins o spaimă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi-a dat poruncă, scorpia, să-i taie,
Şi ea cu mîna ei pe foc i-a pus,
Dar fără veste-atunci din vîlvătaie
Zburară două scînteioare-n sus...
Şi au căzut pe-un ţărm de apă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi Dumnezeu cel bun şi mare dete
Din cele două mîndre scînteioare
Să fim iar feţi cu aurite plete
Şi să venim aici la şezătoare,
Să spunem trista noastră întîmplare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

...Plîngea cu hohot biata-mpărăteasă
Într-un ungher, cum asculta acestea,
Iar împăratul crunt se-ntunecase
Înţelegînd ce rost avea povestea,
Pe cînd ţiganca se făcea ca varul...
Şi singur se-nşira mărgăritarul!


Întîmplarea din grădină (fragment)

Cicerone Theodorescu

..................................
Hei, prin ierburi lungi, subţiri,
Cîtă viaţă e, te miri!

Pe-o crenguţă de cîrmîz
Trei albine joacă bîz...

Iar bondarii, toată ziua
Joacă prinselea şi piua.

Trece şi-o lăcustă-n zbor:
Parcă e aviator.

Şi-ntre flori, pe-un lunecuş,
Tanc?...Ce-o fi? Ba cărăbuş!

Lume multă, gîze mici,
Gărgăriţe şi furnici,

Unele şi celelalte
Mici prin firele înalte

Ziulica-ntreagă, toate,
Fug la treburi, ocupate.

Trec vîlcele, urcă stînci,
Pe sub ierburile adînci.

...Pentru micile făpturi
Ierburile sînt păduri!

Şi-o gînganie pitică
Se tot uită-n sus, cu frică:

Sub o frunză, ca-ntr-o casă,
Stă şi zace, sperioasă:

-Ameţeală, parcă-mi vine!
Negru-i codrul, vai de mine!

Licuriciu-i spune-n şoapte:
-Las',ţi-l luminez, la noapte...

Iar gîngania, de-a buşa:
-Da, la noapte...Dar acuşa?

Poate voi veţi întreba:
-O fi codru chiar?...Sau ba?

Ce păduri or fi? Ce fel?
...Păi, păduri de pătrunjel!

Nu sînt codrii de stejar?
...Nu: Sunt brazde de mărar!

Şi pădurea asta vie?
...Leuştean e! Ce să fie?

Cum adică, ăsta mare
Nu-i chiar uriaşul, oare?

Vrejul lui sucit, poznaş,
Nu-i chiar bici de uriaş?

...Care uriaş, nepoate?
E-un bostan şi jumătate!
...........................


Ionica cel murdar


Dimineata cand se scoala
Niciodata nu se spala
Totdeauna e murdar
Si negru ca un hornar.
Dar ligheanul suparat
Asfel l-a amenintat:
Stai! Te-oi prinde eu Ionica,
Ce de apa-ti este frica?
Si Ionica fuge, fuge...
Si ligheanul tot l-ajunge,
Si mi-l spala drept in drum,
Cu apa si cu sapun.


La baltã

de Georgeta Moraru

Jos la baltã
Laolaltã
Cu rãtoii si gânsacii
Si cu pestii si brotacii
Cinci bãieti
Îndrãzneti
Râd si tipã în hârjoabã
Si-n înot se iau la goanã.
Ca tiparii, pe sub undã,
Câte unul se afundã
Si apucã de picioare
Pe-altul, gata sã-l doboare.
Dar, râzând, se iau la trântã,
Apa-n volburi se frãmântã
Si stârnesc în jur voinicii
Snopi de stropi ca licuricii
De se-nproascã val cu val...
Numai colo, sus pe mal,
Cârn si tare pistruiat,
Stã posac un alt bãiat
Tot uitându-se la "ei".
-...Si de sar în apã ce-i ?
(Se gândeste înciudat)
Na, cã si la fund s-au dat!
Parcã mie, ce, mi-e fricã ?
... Si-apoi, n-au decât sã zicã
Ce-or pofti! Nu vreau, si basta,
Sã mã vâr în joaca asta.
...Ei, dar ce-au de gând acum,
De pornirã sus pe drum ?

-Hei! v-ati sãturat de bine?
...Aoleu, ce-aveti cu mine?
Dati-mi pace! Ajutor!
Mãiculitãããã, sãi cã mor!
Geaba tipã pistruiatul,
Cã e prea departe satul.
Vrea sã fugã dar nu scapã
Si e dus pe sus în apã.
-Maicã, sãi cã mã înec!
Ceilalti cinci grozav petrec:
-Lasã mã cã nu-i adâncã!
-Crezi cumva cã te mãnâncã?
-Înghit apã! nu, mi-e fricã!
-Doar asa, un pic, nu stricã,
Asta-i aldãmasul frate!
Dar fricosul se tot zbate,
Dã din mâini si din picioare
Si de-odatã:
-Frãtioare,
Parcã am plutit si eu!
-Ai vãzut cã nu e greu?
Dã-i nainte usurel!
Toti acum privesc la el.
Frica-l tine de picioare
Dar n-o lasã sã-l doboare.
-Prea m-as face de rusine,
Când se uitã toti la mine.
Dârz, cu inima voinicã,
(Doar cât purecul de micã)
Pistruiatul lin pluteste,
Mai sã zici c-ar fi un peste,
Si nu-i vine lui sã creadã:
-Unde-i maica sã mã vadã


La drum

Otilia Cazimir

Mos-Craciun, la urcus,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rau, si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate.

Lung se uita indarat,
Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:

- Greu tatuca, greu de tine!
Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catra vara,
Ca-s batran si nu mai pot!...


La iepuri

Otilia Cazimir

M-am rugat de tata-mare
Sa ma ia la vanatoare.

Cu caciula pe-o ureche,
Cu ciubote de voinic
Si cu pusca lui cea veche -
Cine-ar zice ca sunt mic?...

Seara limpede si blanda
Se coboara peste vai.
Ma asez si eu la panda
Ca si ceilalti flacai.

Peste camp, departe-hat,
Nici-o umbra de omat.
Cand, deodata, langa mine,
Se zburleste-un maracine...

Uite ma, ce aratare!
Nici nu merge, nici nu sare!
Se impiedica de-un op,
Da la deal de zici ca-i schiop,
Da la vale, cade-n bot,
Cu codita de-a spinare,
Cu urechile de-un cot!

Inima cumplit imi bate,
Ce-a mai fost si asta, frate?...
Rade-n barba lui, bunicul:
- Mi s-a speriat voinicul
Si-a scapat si flinta jos,
Pentru-un iepuras fricos!


La Multi Ani

Tudor Arghezi

Cititor de vreme buna,
Sa-ti urez pe nai si struna,
Lautar si de condei,
Ce-i mai bine din ce vrei.

Sa-ti traiasca toti ai tai
De prin munti si de prin vai,
De prin târguri, de prin sate
Risipite prin bucate
Semanate, secerate
Tarii tale-mbelsugate.
Jignitele fie-ti pline
Cât si zilele senine.
Deie-ti anul buna ploaie,
Târle lungi de oi balaie
Si frumosi ca soarele
Cautând ogoarele.
Fie-ti dragule, copiii
Struguri albi, ciorchini de vie,
Fetele ca piersica.
Sa-ti traiasca vitele,
Cele cu copitele
Cât si potcovitele.
Si sa aibi vitei câti vrei,
Nascuti multi, tot câte trei,
Si femeia ta din casa
Fie-ti zvelta si frumoasa
Ca vlastarii pomului,
Bucuria omului.

Si copii
Cu ochi caprii
Si frumosi ca soarele
Pazindu-ti ogoarele.
Baietii ca mugurii,
Fetele ca strugurii.
Piersicile sa le cada
în camase, din livada.

O urare pentru voi,
Cititori de slove noi.
Anul care, iata-l, vine
Sa v-aduca numai bine.


La oglinda

de George Cosbuc

Azi am sã-ncrestez în grinda
Jos din cui acum, oglinda,
Mama-i dusa-n sat, cu dorul
Azi e singur puisorul
Si-am inchis usa la tinda
Cu zavorul.

Iata-mã: tot eu cea veche.
Ochii? Hai, ce mai pereche
Si ce cap frumos rasare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar a'cui? Si la ureche
Uite-o floare.

Asta-s eu! Si sint voinica
Cine-a zis ca eu sint mica?
Uite, zau! Acum iau seama
Ca-mi sta bine-n cap naframa.
Si ce fata frumusica
Are mama!

Mã gindeam eu ca-s frumoasa
Dar cum nu? Si mama-mi coasa
Sort cu flori, minune mare
Nu-s eu fata ca oricare.
Mama poate fi faloasa
Ca mã are.

La ospete

La ospete ursul cere
Numai faguri plini cu miere

Iepurasul vrea laptuci
Cat de multe sa-i aduci

Veverita vrea alune
Capra iarba din padure

Catelusul vrea un os
Plin de carne si gustos


La plimbare

Da-mi manuta ta cea mica
Azi e zi cu soare
Ia-ti papusa mititica
Mergem la pimbare.

Il luam si pe Azorica
Mandru sus i-e nasul
Sa ne dea si din codita
Sa ne tina pasul.


Limba romaneasca

George Sion

Mult e dulce si frumoaså
Limba ce-o vorbim,
Altå limbå-armonioaså
Ca ea nu gåsim.
Saltå inima-n placere
Când o ascultåm
Si pe buze-aduce miere
Când o cuvântåm.
Românasul o iubeste
Ca sufletul såu.
Vorbiti, scrieti româneste,
Pentru Dumnezeu!

Maimuta Nola

Hu, hu, hu, maimuta Nola
Toata ziua bea o cola
Hinta, hinta pe crenguta
Cu o banana in manuta.


Maimutica cu cercei

Maimutica cu cercei
Joaca noaptea pan' la trei,
De la trei si jumatate
Maimutica nu mai poate...
Maimutica cu cercei,
Joaca noaptea pan'la trei
si la trei si jumatate
I s-au rupt pampersii-n spate...


Mama

Mamă dragă te iubesc
Nu mă bate când greşesc,
Să-ţi aduci tu bine aminte
Parcă tu ai fost cuminte?
Câte rele ai făcut,
Mama ta nu te-a bătut!


Mama draga

Mama draga, ce-as putea
sa-ti urez de ziua ta?
Bucurie, sanatate
Mult noroc si spor in toate
Pace si zile senine
Sa ma poti creste pe mine

Mamei de 8 martie

Pentru ziua ta mamico
Ti-am cules un ghiocel
Cat de mic il vezi, cuprinde
Toata primavara-n el
Dar ca dragostea s-o simti
Cum in inimioara-mi creste
Langa ghiocel, te rog
Un sarut acum primeste.


Mamei mele


Mamei - dar de implinire
Ii ofer de ziua ei,
Garofite inflorite
Si cununi din flori de tei.

Ii ofer o lume-ntreaga,
Lumea frumusetilor.
Draga mi-e si eu i-s draga
Ca lumina ochilor.


Melcul

Se tareste pe carare
Cu casuta in spinare
Parca-i frate-miu Florita
Cand merge la gradinita.


Melcul si furnica

Vine melcul pas, pas, pas
Dupa o frunza, el taras
Si e tare suparat
C-o furnica l-a piscat.

Miaunica


Miaunica, e o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea
Si botic de catifea.
Paru-i negru matasos,
Subtirel dar e frumos.
In picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete? sau pernute.
Sta cu cele cinci gherute
Si cum vede-un soricel
Tipa, tipa dupa el.


Miaunica Biancai

Miaunica-i o pisica
Ce-i cu ea?
De-o saptamana
N-are nici un ghem de lana
Sa se joace, sa se dea
Dura, dura pe podea!


Mica papusica

Am o papusica mica
mica, frumusica
E bolnava saracuta,
Ii dau ceai nu vrea sa bea,
doctorii, nu vrea sa ia.
Vrea bomboane, ciocolata,
prajituri si inghetata.
Dar decit sa-i faca rau,
mai bine le maninc eu.
N-am dreptate dragi copii?
Of,of,of numai mama sa nu fi.


Micul sanitar

de Victor Tulbure

Vantul toamnei sufla. Norii se-nfiripa.
Oare copaceii nu vor prinde gripa?
Ca sunt goi sarmanii, nu mai au vesminte
Cum aveau cand vara-i saruta fierbinte.

Va veni si iarna, intr-o zi, incoace,
Sa le dea flanele albe si cojoace.
Pan-atunci eu insa, cand la radacina,
Ii adap in apa, pun si-o aspirina.


Micul vanator

de Elena Farago

Spunea Mihnea catre câine:
- "Tare sint voios, mai Pik!
Uite-ti dau un os si piine,
C-am sã merg cu tata miine
Si cu tine merg, mai Pik,
Nu-mi mai trebuie nimic;

Am o pusca-adevarata,
Am si sac de vinator,
De s-ar face "miini" odata
Sã-mi vad pusca incarcata
Si sã vad si eu cum mor
Pasarelele din zbor...

Va muri vreuna oare
Când oi da cu pusca? - Dar
Am sã stau sã vad cum moare?...
Ca eu plâng, mai Pik, si-mi pare
C-am sã plâng si-acuma chiar.

Plâng, dar mama-i vinovata
Ca tot spune ca-i pacat,
Ce, nu stii? a plâns odata
Pentru-o pasare-mpuscata
Si pe tata l-a certat
Ca spunea ca nu-i pacat...
Daca spune tata, poate
Ca-i asa cum spune, dar
Bine-ar fi, mai Pik, de toate
Pasarelele-mpuscate
Ar putea sã-nvie iar...

Dar atunci la ce-ar fi bune
Gloante si alici si pusti
Daca-n sac nu ai ce pune
Când te-ntorci - ? atuncea, spune,
Pentru ce sã mai impusti?

Si cum mergi cu sacu-n spate
De n-ai gând sã-mpusti nimic,
Si ce sac mai am eu, frate,
Si ce haine incheiate
Cu butoni ce nu se stric'
Ca-s de corn de cerb, mai Pik.

Ai sã vezi tu mini ce bine
Imi sta mie vinator,
Merg cu tata si cu tine
Si-au sã spuie toti de mine:
- "Ce mai pui de vinator!"...

Pui de vinator, vezi bine,
Dar cu mila ce mã fac?
Când mi-o spune tata - "Tine
Pusca drept, si trage bine!"
Ce mã fac, mai Pik, ce fac
Când va face pusca PAC,

Si-oi vedea eu pasarele
Moarte din pricina mea?...
Am sã plâng mai rãu ca ele...
Doamne, zau, ce de belele,
Vai de bucuria mea!...

Dar de-as spune tatei oare
Ca pin'mã deprind, as vrea
Sã merg doar la vinatoare
Si sã-mi fac o tinta mare
Colo-n cimp sã trag în ea?
Ce crezi tu, mã Pik, ar vrea?

Si sã-l rog sã-mi dea si mie
Sã aduc ceva vinat?...
Uite-asa, halal sã-mi fie!
Cine ar putea sã stie
Ca nu eu l-am impuscat?

Dar de cineva mã-ntreaba
Ce aduc în sac, pot eu
Sã mai fiu copil de treaba
De-oi minti spunind în graba
Ca aduc vinatul meu?

Nu, mai Pik, intotdeauna
Le-am spus toate drept si-acum
Sã trintesc gogea minciuna
Pentr-un "bravo" luat în drum
Pe nedrept?... Ba nicidecum,

Eu raspund vorba curata
Cum e drept, si alt nimic; -
Ca pe cei ce mint o data
Nu-i mai crede nimeni, Pik.
Si ramin pe viata toata
Niste oameni de nimic".

Mielu

De-abia zbiară: me-me-me!
Habar n-are pentru ce
Şi-i aşa de mititel...
Nici nu ştie că e miel.
Are ochi de acadea
Şi botul de catifea,
Are blana ca o spumă
Şi degete ca de gumă.
Peste-o lună-două, trei
Se face mai rotofei,
Pe capul ca o gutuie
Îi răsar două cucuie
Şi nu ştie cum să facă
Şă fie primit la joacă
De copiii care-aleargă.
Pân´la urmă se ajung
Se hârjonesc, se împung,
Şi cu toate că e miel
Cel dovedit e tot el.
-Am pierdut eu azi la joc
Dar nu-s supărat deloc,
Aşteptaţi voi să mă-ntrec
Când voi deveni berbec...


Mingea

Ion Carnu
Am o minge colorata
Cu buline fel de fel,
De vulpite-i desenata
Si de Ursul Martinel.
Au venit s-o deseneze
Noaptea cand n-au somn,
Cand papusile sunt treze
Iar copiii dorm.

Mîţişorii

Otilia Cazimir
A ieşit răchita-n drum.
Ce-o mai fi şi asta oare,
Că-i din cap pînă-n picioare
Numai motocei de scrum ?...

Cu mlădiţele plecate,
Stă pe loc şi se socoate:
S-ar întoarce- nu mai poate,
S-ar ascunde-
N-are unde!

I-e ruşine de copii,
Că din muguri aurii,
I-au ieşit în loc de flori...
Mîţişori!

Morcovelul

Morcovelul cu codita
A crescut in gradinita
Si mamica l-a luat
Si la ciorba la tocat.
Toc, toc, toc
Ciorba e pe foc
Sa o pape-a mea fetita
Cand vine de la gradinita.


Mos  Craciun

Mos Craciun cu barba alba
Vino-n noaptea asta dalba
Vino si la casa noastra
Si ne bate la fereastra.
Treci cortina ce-a de fier
Si vino repede la Andrei.


Mos (Nicolae sau Craciun)

Mosule cu zambet drag
Vino si la mine-n prag
Si te rog sa nu-mi aduci
Nici stafide si nici nuci
Bomboane si jucarii
Sa le tii pentru copii.


Mos Craciun

El sufla greu printre troiene
Dar nu se lasa, orice-ar fi
Si pentru copiii lumii
Aduce brazi si jucarii.

Si-n seara de ajun ii iarta
Pe cei ce-au zis o vorba grea
Pe lenesi, pe cei pusi pe cearta
Convins ca se vor indrepta.


Mos Nicolae

Bunul, Mosul Nicolae
Lin soseste in odaie.
Si-n ghetutele curate
Incep iute sa se-arate:
Biscuiti, bomboane, bani,
Ciocolata, gologani.
Dar mosneagul nu mai stie:
Sunt reali sau jucarie?
Printre ghete asezati
Rad papucii mici, ciudati.
Ii explica papusica:
Sunt papucii lu'... pisica!


Mosul Ene

Mosul ENE, pe la gene,
Ne aduce somnu-alene,
Ploapele usor le-nchide,
Somnul dulce ne cuprinde.

Somn usor, vise frumoase,
Mosu-ncearca sa le lase,
Si pis, pis incetisor
El pleaca din dormitor.

Ca toti mosii cei iubesc
Pe copii si-i indragesc,
Mosul ENE le aduce
Tihna si un somn mai dulce.


Motanicu

Toata ziua motanel
Sta cu lenea linga el
Nu alearga, nu munceste
Numai sta si leneveste.


Motanul pedepsit

Elena Farago
Rindunica e plecata
Dupa hrana pentru pui,
Cuibu-i singurel sub stresini
Si prin curte nimeni nu-i.
Ride sub mustati motanul:
- Ce noroc! Pacat sa-l scap!
Iute sus! ...Dar poc, o piatra
il loveste drept in cap.
Trist se tinguie motanul:
- Miau si vai de capul meu!
Petrisor il ia in brate ...
- Iarta-ma, te rog, caci eu
Te-am lovit si rau imi pare,
Dar de bietii puisori
Tie cum nu ti-a fost mila
Cind sarisesi sa-i omori?

Motanul si Marmelada

nu cunosc autorul
Danseaza soricelul
Si-si falfaie codita,
Dar vine pac motanul
Si-si mangaie blanita.
Atuncea soricelul
Intr-un papuc sarmanul
Se-ascunde sa nu-l vada,
Dar ce sa vezi motanul
Mananca marmelada.


Nicusor

Într-o zi de dimineata
A plecat mama la piata
Si i-a spus lui Nicusor:
- Dragul mamei puisor,
Eu ma duc!Tu fii cuminte!
Ce ti-oi spune i-a aminte:
Am lasat ascuns în tinda,
Pe dulap, lânga oglinda
Lapte dulce-ntr-o ulcea
Sa manânci cât ti-o placea.
Însa uite si-ngrijeste
Sa nu vina fara veste
Pisicuta mirosind
Ca atunci ramâi flamând!

Insa mama cum porneste
Nicusor asa gândeste
Las' sa vina! Nu mi-e frica!
O învat eu pe pisica!
Hoata mica si sireata
Las ca iau matura-ndata!

Si la pânda Nicusor
S-a ascuns iute-n pridvor.
Când o vede pe pisica
Cum se urca la ulcica
- Pooc!!Odata sare-n tandari
Oala toata... si oglinda s-a stirbit
Iar pisica.... a fugit.

Nicusor prostut baiat
Pentru ce n-ai ascultat
Tu flamând, oglinda sparta
Ce pedeapsa te asteapta!


Ninge!

Otilia Cazimir


Ssst!... Maicuta gerului,
Cu manuta inghetata,
Bate-n poarta cerului
Si intreaba suparata:

- Unde-s stelele de sus?
- Ica, nu-s!
Vantul rau le-a scuturat
Si le-mprastie prin sat.

Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Si coboara-ncetisor...
- Oare-a nins?

E un fulg si-i cel dintai
Si aduce-n vant ninsoare,
Drumuri albe peste vai,
Ras curat in ochii tai,
Sanioare,
Zurgalai...

Ninge, ninge


Ninge, ninge, ninge-ncetisor
Cade, cade cate-un fulg usor
Campul, pomii si intregul sat
Haina alba toti au imbracat.


Note de primăvară

George Bacovia

Verde crud, verde crud...
Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi azur,
Te mai văd, te mai aud!

Oh, punctează cu-al tău foc,
Soare, soare...
Corpul ce întreg mă doare,
Sub al vremurilor joc.

Dintr-un fluier de răchită,
Primăvară,
O copilă poposită la fîntînă
Te îngînă
Pe cîmpia clară...

Verde crud, verde crud...
Mugur alb, şi roz şi pur,
Te mai văd, te mai aud,
Vis de-albastru şi azur.


Numerele

de Ion Cârnu

Unu este numãr mic
Doi a mai crescut un pic,
Trei este ceva mai mare,
Patru-i cifra urmãtoare.
Cinci si sase sunt si ei
Cu ceva mai mãricei,
Sapte sade lângã opt,
Si se crede sus de tot.
Însã pe toate le întrece
Cifra nouã si-apoi zece.


O fetita cu fundita

O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
Un' te duci fetita mea?
Eu ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
dar taticu-i suparat
Ca nu are si-un baiat.
Uite-asa cum ma vedeti
Nu ma dau pe cinci baieti!


O floare


O floare
A rãsãrit
Atunci când lumea s-a iubit.

Când lumea s-a batjocorit
Floarea s-a ofilit,
Cã n-a mai suportat.

Batjocura care
N-a mai încetat.


O furnica

- Draga mea furnicå,
Ce cari, mititicå?
- Boabe car si car
Så am in hambar.
- Pentru cine oare
Cari tu gråuncioare?
- Pentru pui, pui, pui,
Så ii stiu såtui.
- Ai cårat, cårat,
Hai si la jucat!
- Cum så må joc? Cum?
Iarna vine acum!


O zi frumoasa

O zi frumoasa si o vara senina
si briza marii care bate usor,
de bucurii sa fie inima plina
o zi frumoasa va uram tuturor.


Oaia

Oaia e mare cucoană,
Nici nu se vede din blană.
Iarna, pe zăpadă groasă,
Se plimbă cum vrea, nu-i pasă,
Şi se simte slobodă
Ca Vodă prin lobodă.
I-ar fi buni nişte cipici
Dar i-s picioarele mici
Şi subţiri ca nişte beţe,
Şi n-au vreme să îngheţe.
Îmbrăcată în cojoc,
Nu simte frigul deloc.
Vine vara cu zăduful,
Şi-atunci începe năduful,
Căci cojoaca de pe ea
E din ce în ce mai grea.
S-o lase pe arătură,
Ar c-am vrea şi nu se-ndură.
Şi-apoi dac-o iei aşa
Nici n-o poate dezbrăca.
Groasă blană, grea arşiţă,
Suflă greu biata oiţă,
Iar de n-ar tunde-o ciobanul
N-ar mai apuca nici anul.

Ochii mamei...

de Ion Brad

Ochii tai ma urmaresc din noapte...
Mama draga, unde esti acum?
Stele cad, ca rodiile coapte,
Risipite-n negura si fum.

Blande, stralucite, scumpe stele,
E si mama oare printre ele?

Ochii tai ma urmaresc din soare...
Mama draga, tu acolo esti?
A luminii dulce leganare
Parca-mi spune vechile povesti.

Dragi povesti din gura ei stiute,
Toarse lin, sfarsite mult prea iute!

Poate esti in soare, poate-n ceata...
Glasul tau l-aud si totusi nu-i!
Mama draga, tu ma cresti in viata
Ca pe un tanar pom tarana lui

Radacina-adanca, paza buna,
Cand ma-ncearca vanturi si furtuna !

Ograda

Trei cocosi,
purtau galosi,
iar gainile, vreo doua,
incaltate in opinci
nu mai vor sa faca oua.

Chiar curcani vezi matale
se faleau ca au sandale
numai puiul lor cel mic
n-avea in picior nimic.


Om de zapada

DINTR-UN BULGARE DE NEA
AM FACUT UN OM SADEA,
I-AM PUS NAS SI-O GURA MICA
SI L-AM BOTEZAT NAICA.
PRIMAVARA, SOARELE
I-A TOPIT PICIOARELE :
DIN NAICA NE-A RAMAS
O TIGAIE SI UN NAS.


Omida

de Georgeta Moraru

Sus pe creasta unui prun
Se târãste-ncet, pãroasã,
O omidã verde, grasã;
Corpul lung îi unduieste,
Iarã gura, ca un cleste
Pare-a fi de cãpcãun.
Bâjbâind încolo-ncoace
Printre crengile-nflorite
Rupe, mestecã si-nghite
Muguri tineri, frunzã crudã,
Smulge fãr nici o trudã
De-unde vrea, de unde-i place.
-Hei, ce faci ? îi strigã prunul,
Vrei cu dinadinsul, oare,
Roada mea, abea în floare
S-o rãpui? Sã nu rãmânã
Nici o frunzã, nici o prunã?
Râde-n hohot cãpcãunul:
-Ha, ha ha! Si pentru cine
Pregãtesti tu rod bogat?

Pomul s-a înseninat:
-Vreau s-adun în jur copii
Si cu prune brumãrii
Sã le umplu cosuri, pline,
Sã-i privesc cum vin sãltând,
Cum se-naltã cãtre mine
Ramurile sã-mi încline
Si sã-mi simt în palma lor
Fructul dulce, tuturor
Dãruit cu drag, oricând.
Asta e menirea mea!
Mestecând, omida grasã
Nici n-aude, nici nu-i pasã.
Serpuind pe craca-ngustã,
Frunzã dupã frunzã gustã
Ba de aici, ba de colea.
Geaba se frãmântã pomul,
Încercând mereu sã scape.
Ea priveste printre pleoape
Si de-atâta trudã... cascã....
Cine poate s-o goneascã?
Nimeni... nimeni... decât omul!

Păcălici la şcoală

Nicolae Labiş

Pană nouă-n pălărie
şi hăinuţă de postav,
Păcălici pe drum păşeşte
fudulindu-se grozav.

Dară din ghiozdan ce-atîrnă
ca un firicel de pluş?
Aţi ghicit? Codiţa-şi scoase
să ia aer, Chiţibuş.

Iată şcoala, dar ce zarvă
e acolo-ntre băieţi?
Tii, feciorul lui Tîndală,
bătăuşul Tîndăleţ.

A trîntit două fetiţe,
pe-un copil l-a înjurat,
şi rîzînd acum se plimbă
ca un paşă de-ngîmfat.

Păcălici spre el păşeşte:
-Tîndăleţ, acu', cît văd,
cereţi de la toţi iertare,
că altminteri e prăpăd!
.........................


Papadia

Papadia nu e floare
Parca e un pui de soare,
Care tot imbland hai-hui...
S-a pierdut de tatal lui.


Papusa


Auzi draga mea papusa,
Zgarie mata la usa,
Dar eu nu-i deschid deloc,
Ca sunt suparata foc.

A furat ieri ca o hoata,
Un picior intreg de rata,
Si apoi dupa ce a ros toata carnea pan' la os
A pus osul binisor, in cotetul lui Azor.

Ca pe el sa-l banuiesc,
Si sa nu il mai iubesc.
Dar eu nu o bat, n-o cert
Dar nu vreau deloc s-o iert

C-a fost rea si dusmanoasa si n-o las sa intre in casa

Pasarica

Pasarica alba-n cioc,
Subtirica la mijloc,
Tragi cu pusca,
Nu ia foc,
Pasarica-i cu noroc.


Pentru mama

De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.

Invata-ma ce-i bine
Fereste-ma de rau
Iar eu voi creste vrednic
Si bun, de dragul tau.

Pe-o tulpina

Pe-o tulpina
de sulfina
S-a suit un gandacel
Ajungand in varf el spune:
A! Ce mare-i soarele!
Uf!, da' e lung, lung, tare lung
Drumul pana sus la el.
Eh, eu sunt mic si n-am putere
Insa mare am sa cresc
In lumina am sa traiesc!


Pestisorul

Pestisor zglobiu si mic,
Stai putin ca sa te prind
In manuta sa te iau
Trei dorinte eu mai vreau.


Pic, pic, pic

Pic, pic, pic,
vine ploaia cate un pic
si te uda pe nasucul mic.


Pisica

Azi pisica mea e trista
ca nu are o batista
sa-si stearga cu ea mustata
ca ia murdarit-o rata
Pisicut-o stai nitel
ca-ti aduc un prosopel
dar pana ma intorc cu el
ai grija de soricel.


Pisicuta

Pisicuta noastra-i hoata
A facut o boroboata
In camara a intrat
Si pe furis a luat
O bucata de friptura
Mama nu stia ca fura
Ca de ar stii ea vreo-data
Vai de coada ei tarcata


Pisicuta

Pisicuta mea cea mica
S-a imbolnavit de gripa
De gripa si de pojar
Si am dus-o la spital
Doctorul mi-a dat reteta
Sa o plimb pe bicicleta
Bicicleta si-a spart roata
Si pisica si-a rupt coada.


Pisicuta Mita

Pisicuta Mita
Si-a gasit un ghemotoc
Sa se joace langa foc
Dar dupa ce obosesste
Langa soba ghemuieste.


Pisicuta pis, pis, pis

Pisicuta pis-pis-pis
Te-am visat azi noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dara tu te-ai suparat,
Pe obraz m-ai zgariat
Pisicuta, draga mea
De ce esti atat de rea?
Nu sunt rea, dar sunt micuta
Ia sa-ti mai dau o labuta.


Pisicuta si pasarica

Jos, in iarba, sta o pisica,
Sus, in pom, e o pasarica,
Pisicuta spune: "Miau,
Puisorul vreau sa-l iau!"
"Sa nu-mi iei puisorul,
Ca te bat cu betisorul!"


Pisoii
de Ion Cârnu

Trei pisoi porniti pe joacã.
Au gãsit un ghem pe masã.
Si începând sã-l dea de-a dura
Au întins sfoara prin casã.

Tare mult s-au mai jucat.
Pânã când au obosit
S-au legat, s-au încurcat
Si asa au adormit.

O zi a muncit pisica
Desfîcând cu un forfecel,
Dar mai iute treaba asta
O fãcea un soricel.


Pisoiul cel mic

Dati-mi voie doar un pic sa explic:
Sunt pisoiul cel mai mic
Cel cu pata pe botic
Si de ieri de dimineata
Toata lumea ma inhata
Si ma da pe usa-afara!:
Ce-s eu, fiara? Ce-s eu, leu?
Mie spuneti-mi sa stiu:
Ce-am gresit, ce vina port
Dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare,
Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?!
 Dac-am vrut s-ajut la treaba
Si c-o laba sa desir ata de pe un mosor...
Oare astea-s lucruri rele???
Sunt uituci si sunt uituce:
Las' afara cozonacul si-ar putea sa se usuce!
Nu-i mai bine sa-l maninci?
Pentru asta poc un brinci
De m-am dus de-a berbeleacul! ...


Pisoiul

Un pisoi cat portocala se juca de-a ala bala
cu o minge de hartie
rosie si albastrie
cu piciorul si cu gura o-nvartea si-o da dea dura
o-ntorcea si-o sucea si deloc nu obosea.

Pisoiul

Un pisoi cat portocala
Se juca de-a alandala
Cu o minge de hartie
Rosie si albastrie
Mica cum imi place mie.

Piticul

Un pitic
Atit de mic
Facea baie in ibric.
De sapun
S-a-mpiedicat
Si piticul s-a-necat.
Vai! Vai! ce pacat!
Ca piticul s-a-necat.


Plângareata

Stelian Filip

Ce-are fata? Ce sa fie,
Si-a facut, din joc, o zgaiba,
Si de-atâta: "Vai si vai!"
Nu mai e cu ea de trai!

Dar tipând asa cât zece,
Cum o mângâi, cum ii trece!
Spune tu: aceasta boala
Nu se cheama... razgâiala?!


Ploaia


Pic, pic, pic
Nu-i vant, nu tuna
Pic, pic, pic
Ce ploaie buna.



Ploaia

Pic, pic, pic,
Ploaia vine,
Vine pe furis,
Pe acoperis.

Printre ramurele
Si pe floricele
Da o simt si eu,
Pe nasucul meu.


Plugusorul

Aho, aho copii si frati,
Stati putin si nu minati,
Linga boi v-alaturati.
Si cuvintul mi-ascultati.
Ia mai minati, mai, hai, hai...
S-a sculat mai an,
Badica Traian
Si-a-ncalecat pe-un cal invatat,
Cu seaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu friu de matase,
Impletit in sase,
Cit vita de groasa,
El in scari s-a ridicat,
Peste cimpuri s-a uitat,
Sa aleaga-un loc curat,
De arat si semanat.
Si-a pornit intr-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi boureni,
In coada codalbeni,
In frunte tintatei,
Ia mai minati, mai, flacai, hai, hai...
La luna, la saptamina,
Isi umplu cu aur mina.
Si el vru sa vada,
De-i dete Dumnezeu roada.
Era-n spic cit vrabia,
Era-n bob cit trestia.
Ia mai minati, mai, hai, hai...
Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos,
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncalecat,
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat,
Ca sa faca seceri mari,
Pentru seceratori tari.
Si-altele mai mititele,
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele.
De urat, am mai ura,
Dar ma tem ca va-nsera,
Pe aici, pe la dumneavoastra,
Departe de casa noastra.
Si ne-asteapte si-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu piine calda pufoasa,
Cu vinul de vita-aleasa,
Cu cotnar de Dragasani,
La anul si la multi ani!



Poezia cocosului

Grigore Vieru

S-a urcat pe magazie
Sa ne spuna-o poezie,
Insa, emotionat,
Poezia a uitat
Si ne-a spus din ce stia
Numai cum se cheama ea:
"Cucuriguuu!"

Pomul Craciunului

George Cosbuc

Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Padurea iarna doarme, c-asa vrea Dumnezeu.

Si numai cate-un viscol o bate uneori,
Ea plange atunci cu hohot, cuprinsa de fiori.

Si tace-apoi si-adoarme, cand viscolele pier,
In noaptea asta insa, vin ingerii din cer.

Si zboara-ncet de-alungul padurilor de brad,
Si canta-ncet si mere si flori din san le cad.

Iar florile s-anina de ramuri pina jos
Si-i cantec si lumina si-asa e de frumos!

Iar brazii se desteapta, se mira asta ce-i,
Se bucura si canta ca ingerii si ei.

Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ti trimite dintr-insa Dumnezeu.

Un inger rupse-o creanga din brazii cu faclii,
Asa cum au gasit-o, cu flori si jucarii.

Departe intr-un staul e-n fasa-acum Iisus,
Si ingerii, o, cate si cate i-au adus.

Dar el e bun si-mparte la toti cati il iubesc,
Tu vino, si te-nchina, zi: "Doamne-ti multumesc".


Poveste

Mai demult, un mos si-o baba,
Mosul gras si baba slaba,
Nu aveau, daca socoti,
Nici copii si nici nepoti.
Cine sa-i fi ajutat
De cadeau bolnavi la pat?

Intr-o zi, in cioarece
Mosu-a prins un soarece.
Si, ca la o suparare
Era gata sa-l omoare.
Insa baba mai miloasa
L-a oprit copil in casa.

Bucuros ca are-un fiu
Mosu-a cumparat rachiu.
Mai apoi i-a dat si-un nume
Ca oricarui om din lume.
Sa nu-l roada vre-o pisica
I-a dat numeme de :Tica.

Tica-i tot sarea-n mustata,
Bucuros si plin de viata.
Dar sa stiti voi dragii mei,
Tic´-avea un obicei:
Pe-ntuneric, pe lumina,
Tup in sacul cu faina.

Intr-o seara, pentru cina,
Baba ia din sac faina,
Si gateste-o mamaliga.
Mosul iese-n prag si striga:
Tica, Tica cina-i gata,
Vino sa cinezi cu tata.

Si-l tot striga,il tot striga,
Tica-i fiert in mamaliga.
Vezi naravul de la fire,
Nu mai are lecuire.


Povestea gaştelor

George Coşbuc

Un gascan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mîn-avea papucii
Nu ştiu cum i s-a-ntîmplat

Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură
Fără leac de tivitură-
Ce păcat!

Gaştele-auzind cum zbiară:
"Aoleo!-Papucii mei!"
Într-un suflet alergară
Şi-ntrebau mirate ce-i?
"Am rămas" plîngea gîscanul,
"Păgubaş de patru lei!
Iată-mă desculţ, sărmanul!
Ce mă fac acum, golanul
Fără ei!"

"Haideţi toţi, şi moşi şi babe
Să-i cătăm pe rîu acu!"
Repede-notînd din labe
Cîrdul tot pe rîu trecu.

"I-ai găsit?- Eu, nu, surată,
Ce mă-ntrebi aşa şi tu!"
Toate-apoi strigau de-odată:
"Bată-i pacostea să-i bată!
Nici eu nu!"

Vara-ntreagă tot umblară,
Dar papucii, duşi au fost!
Şi-au să umble şi la vară
Pînă ce le-or da de rost!

Iar gîscanul merge, vine,
Face cruci şi ţine post.
"Nu-i găsesc! Sărac de mine.
Iar desculţ e, vezi bine,
Lucru prost!"

Gaştele de-atunci, în cale,
Cînd văd apa undeva,
Căutînd pornesc agale
Tot crezînd că-i vor afla.

Vin şi raţe să le-ajute
Mac-mac-mac şi ga-ga-ga!
Zile-aşa pe rîu pierdute!
Ga-ga-ga!

Iar cînd gaştele stau gloată
Şi prin dreptul lor te duci.
Sare tabăra lor toată
Să te-ntrebe: "Ce ne-aduci?

Ai găsit papucii? Spune!"
Tu la fug-atunci s-apuci!
Sî-sî-sî! Tot fac nebune
Şi te muşcă, doar le-ai spune
De papuci!


Puisorul cafeniu

Otilia Cazimir

A iesit din ou, la soare,
Cel din urma puisor.
Se usuca pe-aripioare
Si-o porneste binisor.

Sta gaina la-ndoiala,
Ca din spate puisori,
Sase-s galbeni-galbiori
(Ghemotoace de beteala),

Numai cel de la sfarsit
A iesit
Mai ponosit!
Si se-ntreaba speriata:
- Nu cumva-i de ciocolata?...


Puiul

Gheorghe Tomozei

...Şi-aşa a adormit pisicul
în buzunare la bunicul
cu ghearele-n mătasea vestei
şi coada-n liniştea povestei.
Trezit din somn, în miez de noapte,
visează şoareci de lapte
şi e viteaz şi-ntinde laba
zbîrlit ca tigrii pe degeaba;
gata să prade vechi cetăţi.

Dar se încurcă în mustăţi.


Puma

Puma, puma
Lasa gluma,
Daca vrei sa stai cu mine
Si sa-ti netezesc frizura,
Ia, fa bine, inchide gura!


Rata, rata, ratisoara

Rata, rata, ratisoara
Ce te plimbi pe ulicioara?
Toata ziua lipa, lipa
Si acas' nu faci nimica!


Ratoiul bucatar

La vagon-restaurant
E ratoiul elegant.
Cu un sort legat la gusa,
Scoate capul grav pe usa:
Pentru pranz am sa va fac
Cozonac cu mac, mac, mac!


Rata, rata, ratisoara

RATZA RATZA RATZISOARA
CE TE PLIMBI PE ULICIOARA
CU PANTOFII ROSIORI CARE-I AI DE SARBATORI?
DA-TE FRATE LA O PARTE,
NU MA DUC ASA DEPARTE
MA DUC PIN AICI LA MOARA
CA MI-E GUSHULITZA GOALA


Rica

Rica nu stia sa zica
Rau, ratusca, ramurica
Dar de cind baiatu-nvata
Poezia despre rata
Rica a-nvata sa zica
Rau, ratusca, ramurica.


Rugaciune

Mihai Eminescu

Craiasa alegându-te,
Ingenunchem rugându-te,
Inalta-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întarire
Si zid de mântuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, Maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbra facem pamântului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plângeri,
Regina peste îngeri,
Din neguri te arata
Lumina dulce, clara,
O, Maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!

Saniuta

Neaua peste tot s-a pus
A venit iarna draguta
Hai copii pe deal in sus
Sa ne dam cu saniuta.

Cate unul, cate doi
Ne suim in sanioara
Fara cai si fara boi
Saniuta fuge, zboara.

Toti sunt rumeni la obraz
Multi coboara si multi suie
Unii rad, fac mare haz,
Altii capata cucuie.


Saptamana

Sapte flori, sapte surori,
Cat ai vrea sa le masori
Cum e una-i si cealalta,
Nici mai mica, nici mai-nalta.
Din gradina cand le-aduni,
Iti apare-n fata LUNI!
MARTI, urmeaza dupa ea,
O zoreste MIERCUREA!
Scoate capul mai apoi,
Floarea urmatoare, JOI!
VINEREA, in spate-i sta,
Apoi alta, SAMBATA
DUMINICA in fuga mare,
S-a gatiti de sarbatoare
Iar gradina ce le creste,
SAPTAMINA se numeste!


Şapte frati
Ştefan Tita

Ia te uită şapte fraţi!
Însiraţi, parcă-s soldaţi.
Tot mereu se fugăresc,
Nu se prind, nu izbutesc!
Luni a şters-o frumuşel,
Marţi se ţine după el.
Miercuri, iute de picior,
Uite-l, e pe urma lor.
Cine vine mai apoi?
Cin-să fie? Este Joi.
Vineri iute a pornit,
Sambătă-i şi el grăbit.
Iar Duminică, ehei,
Vine, vine, după ei...
Şi aleargă-aşa, pe rand,
Nu se prind nicicand, nicicand...
Nu se prind măcar de mană
Şi aleargă-o săptămană...


Sara

Octavian Goga

Bolta si-a cernit naframa
Ca o mama întristata,
Floarea-soarelui pe câmpuri
Pleaca fruntea-ngândurata.

Zarea-si picura argintul
Pe ovezele de aur,
Ostenit, din aripi bate,
Ca un vis pribeag, un graur.

Codrul cântaretii-si culca,
Doarme trestia bolnava,
Dorm doi pui de nevastuica
Sub o brazda de otava.

S-a oprit trudita-moara,
Doarme apa la iruga,
Razimat pe coate-adoarme
Un cioban întins pe gluga.

Doarme cerul si pamântul
Intr-o dulce-mbratisare...
Doar izvorul mai tresalta
Ca un sân de fata mare.


Sarpele

Sasaila cel voios
E un sarpe mic si gros
Sta la soare se-ncalzeste
Pana iarasi flamanzeste.


Sase rate

Sase rate mari si grase
Fac intr-una boroboate.
Au furat din sase vase
Sase coji de mere rase.
Vai,vai,vai ce rate hoate...

Scrisoare

Ana Blandiana

Mos-Craciun, toti imi spun
Ca esti darnic si esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte,
Si-ti mai scriu, asa, sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii -
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Ada, pentru pisicuta,
Motocel ros la ureche.
Lui bunicu - o lulea -
C-a pierdut-o, saracutu'...
Poate-aduci vre-un os lui Cutu?
Poate ai vre-o acadea?
Lui Danut cel mititel,
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci un covrigel...
Noapte buna!
Niculita


Sfatul degetelor

Elena Farago, dupa Jean Aicard

Spune degetul cel mare
Catre-aratator,
Spune degetul cel mare:
- "N-am farîma de mîncare,
Frate-aratator!"

Spune, catre mijlociul,
Cel aratator,
Spune-aratatorul: -"Frate,
Nu mai sînt deloc bucate,
Si de foame mor!"

Se apleaca mijlociul
Catre inelar,
Si îi spune-atîta numai:
- "Ce e de facut acuma,
Frate inelar?"

Lenes cata inelarul
Catre ei, si-apoi,
Cam în sila, le raspunde:
- "Ce sa faci cînd nu-i de unde?
Vom rabda si noi! ..."

Prinde-atunci cel mic sa strige
Mai istet ca ei:
- "Ce tot plîngem si ne frîngem?
Hai la munca sa ne strîngem
Toti uniti, ca nu ramîne
Niciodata fara pîine
Cel ce vrea sa si-o cîstige,
Fratiorii mei! ..."


Simturile

Eu cu ochii, dragi copii
Vad papusi si jucarii.
Cu urechile, oricand,
Aud fiece cuvant.
Limba si cu cerul gurii
Imi spun gustul prajiturii.
Degetele-mi spun si ele
De sunt moi, chiflele mele,
Iar cu nasul adeseori,
Sorb parfumul tot din flori.


Sireata

Elena Fargo

Viorica, fata mamei
Cea cuminte si curata,
Si-a facut, mancand cirese,
Pe furis, pe sort, o pata…
Si-acum sta-ntr-un colt si plange:
„Doctorul e vinovat
Si c-o sa ma certe mama,
Si ca sortul e patat!"
Mama intra-ncet pe usa;
Ea tresare si-ntinzand
Mainile deasupra petei,
Plange intruna suspinand.
- De ce plangi, fetita mamei?
- Plang ca doctorul ti-a spus
Sa nu-mi dai deloc cirese,
Si tu in dulap le-ai pus...
- Si tu plangi din lacomie?
Ce rusine!...
- Sa ma ierti!...
- Bine, dar sa fii cuminte...
- Nici de sort nu ma mai certi?
- Care sort? Intreaba mama...
- Uite, asta: l-am patat
Lacomia pentru care
Chiar acuma m-ai iertat.

Somnoroase pasarele

de Mihai Eminescu

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund prin ramurele-
Noapte buna!

Doar izvoarele suspina,
Pe cand codrul negru tace;
Dorm si florile-n gradina-
Dormi in pace!

Trece lebada pe ape
Intre trestii sa se culce-
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie
Se ridica mandra luna,
Totu-i vis si armonie-
Noapte buna!


Sorcova

Sorcova,
Vesela
Sa traiti,
Sa-mbatriniti:
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata;
Tare ca fierul,
Iute ca otelul. La Anul si La multi Ani!...
(Dati-ne si noua bani... :-)


Strugurii

Ilie Mirea

Struguri galbeni, aurii,
Rosii, negri, brumari,
I-a copt toamna sus in vii:
Haideti sa-i mincam copii.


Stupul lor

Tudor Arghezi

Stupul lor de pe vîlcea
Stă păzit într-o broboadă
De trei plopi înalţi, de nea,
Pe o blană de zăpadă.

Prisăcarul le-a uitat
Şi-a căzut şi peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.

Înlăuntru însă-n stup
Lucrătoarele sînt treze
Şi făcînd un singur trup
Nu-ncetează să lucreze.

Că nici una n-a muncit
Pentru sine, ci-mpreună
Pentru stupul împlinit
Cu felii de miere bună.


Sunt copil ca fiecare

de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare
Si ma joc mereu,
Jucaria cea mai mare
Este tatal meu.

Si cand tata nu-i acasa
Ci-i altundeva
Jucaria cea frumoasa
Este mama mea.

Si cand mama si cu tata
Sunt plecati de-aici
Pentru joc, sa tineti seama,
Am niste bunici.

Scumpa mama, draga tata
Roata nu sta-n loc,
Ca voi fi si eu odata
Jucarie-n joc.


Suparare, suparare

Suparare, suparare,
fara nici o suparare.
Daca ne mai suparam,
luam trenul si plecam.
Si plecam la Gara Mica,
sa-l luam pe Stefanica.
Si plecam la Gara Mare,
sa-l luam pe Tata Mare.

Tic-tac

Tic-tac, tic-tac,
Bate ceasul neincetat
Scoala-te copile,
E vremea de-nvatat.


Tic Tac

Tic-tac, tic-tac
Plange-un tzutzure pitic
Suparat ca soarele
I-a muiat picioarele.

Tica, tica, tica

Tica, tica, tica
M-a batut mamica,
C-a mincat pisica
Toata fripturica.
Si m-am dus la scoala
Cu burtica goala,
Si-am venit acasa
Cu burtica grasa.


Toamna

Toamna, tu ne-aduci
Multe fructe dulci
Mere rosii si gustoase
Pere galbene, zemoase.


Toamna tarziu

de Monica Tomescu

Pui-de-vant, n-auzi ce-ti spun?
Da-te jos din pom acum!
Si-apoi cauta-ti de drum!
Zi si noapte ti-e totuna,
Asta-i joaca? Zici ca-i toamna
Si ca numai ea te-ndeamna
Sa imi lasi copacii goi?
Sa pui frunzele-napoi!


Toamna

Toti acei ce-ntreaga vara
Au lucrat din zori si pana seara
Toamna au roade bogate
Au si fructe, si bucate.


Mere, pere in panere
Prune bune si alune
Si gutui amarui
Cu puf galben ca de pui.
Si tot felul de legume
De nu le mai stii pe nume.


Uite, vine Mos Craciun!

Otilia Cazimir

Prin nameti, in fapt de seara,
A plecat catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creste...
Cu urechile ciulite
Iepurasul se grabeste.

Uite-o casa colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poarta bate:

- Buna seara, buna seara!
Iaca, vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete.
Bucurosi de oaspete?

- Bucurosi,
Bucurosi,
Striga glasuri de copii.
Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi-stramosi,
Incarcat cu jucarii!

... Noapte rece si albastra.
Ies copiii la fereastra,
Sa se uite cum coboara,
Prin troianul urias,
Mos-batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara...


Un arici

un arici
cu ochii mici
si cu bot catifelat,
linga gard s-a tupilat,
necajit si suparat
ca l-a plouat.
- mai arici cu ochii mici,
hai in casa la caldura,
unde nimeni nu te fura,
sus dupa cuptor sa stai,
sa nu capeti... guturai.


Unde-s mulţi, puterea creşte...

Otilia Cazimir

- Să poftească-aici, urîta !...
Şi-au sărit- mai mare dragul-
Catincuţa mea cu bîta,
Ilenuşa cu ciomagul.
Căţeluşii sar şi ei.
Vulpea s-a grăbit, neroada,
De era să-şi uite coada
Între colţii lui Grivei!
...În poiană pasc la soare
Şapte gîşte, trei mioare,
Şi e linişte-n dumbravă.
-Asta zic şi eu ispravă!


Unu si cu unu/ Iei intii sapunul

de Georgeta Moraru

Unu si cu unu/ Iei intii sapunul
Doi si cu trei/ Si-un burete iei
Patru, cinci, hop-hop/ Vin cu un prosop
Sase si cu sapte/ Trec apoi la fapte
Opt, cu apa calda/ Repede te scalda
Noua si cu zece/ Si cu apa rece
Fac neaparat/ Un copil curat !


Unu-i soarele pe cer

Unu-i soarele pe cer,
Doi sunt ochisori mei,
Trei sunt frunze la trifoi,
Patru labe la pisoi,
Daca vreti sa-l stiti pe cinci,
ia uitati-va aici 12345!


Vara

Duiliu Zamfirescu

Cu firea ei cea arzatoare
Sosit-a vara inapoi.
Toti pomii sint in sarbatoare,
in tei sta floare linga floare...
E dulce vara pe la noi!

Versurile pe care le-au învatat cei doi copilasi pentru ziua mamei lor

Elena Farago

Eu nu sînt destul de mare
Ca sa pot sa-nvat macar,
De pe carte, o urare,
Si nu sînt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.

Dar îti dau o sarutare,
Ici, pe obrajor,
Si pe mîna asta care
Ma-ngrijeste-n fiecare
Zi, cu-atîta dor!

Zile lungi si voie buna
Îti doresc eu mult,
Si ma rog de flori sa-ti spuna
Sa ma ierti, mamica buna,
Ca nu stiu mai mult!


Vestitorii primaverii

George Cosbuc

Dintr-alte tari, de soare pline,
Pe unde-ati fost si voi straine,
Veniti, dragi pasari, inapoi -
Veniti cu bine!
De frunze si de cintec goi,
Pling codrii cei lipsiti de voi.

In zarea cea de veci albastra
Nu v-a prins dragostea sihastra?
De ce-ati lasat? Nu v-a fost dor
De tara voastra?
N-ati plins vazind cum trece-n zbor
Spre miazanoapte nor de nor?

Voi ati cintat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, cind v-ati adus
De noi aminte!
Strainilor voi nu le-ati spus,
Ca doine ca a noastre nu-s?

Si-acum veniti cu drag in tara!
Voi revedeti cimpia iara,
Si cuiburile voastre-n cring!
E vara, vara!
As vrea la suflet sa va string,
Sa rid de fericit, sa pling!

Cu voi vin florile-n cimpie
Si noptile cu poezie
Si vinturi line, calde ploi
Si veselie.
Voi toate le luati cu voi
Si iar le-aduceti inapoi!


Vine iarna

Vine, vine, vine iarna,
Vine de departe, hat!
Cu caciuli de promoroaca
Si cojoace de omat.

Vine gerul, care pune
Flori de gheata la feresti
Si mamica iar ne spune
Adormindu-ne, povesti.


Vine ploaia

George Cosbuc

Vine ploaia, bine imi pare,
In gradina am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine imi pare.

Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului racoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!


Vine toamna cu galosi

Soptesc pe strazi paraie...
Toamna, in manta de ploaie,
Bate-n geam cu glasu-i mic:
Pic, pic, pic.
Azi si-a pus ciorapi mai grosi,
Ba si-a pus chiar si galosi,
Sa nu prinda guturai,
Vai, vai, vai!


Vulpea

Cu coada stufoasa
Cu bot ascutit,
La cotetul nostru
Des a nimerit.

Gaini, pui si rate,
Ia tot ce gaseste
Hoata asta stiti?
Vulpe se numeste.


Vulpea sireata

Cat e vulpea de sireata
S-a-nselat si ea odata
C-a furat dintr-o gradina
Un cocos de plastilina.


Zdreantã

Tudor Arghezi

L-ati vãzut cumva pe Zdreantã,
Cel cu ochii de faiantã?
E un câine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parcã-i strâns din petice,
Ca sã-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarnã
Si pe ochi, pe nara cârnã,
Si se-ncurcã si descurcã,
Parcã-i scos din câlti pe furcã.
Are insã o ureche
De pungas fãrã pereche.
Dã târcoale la cotet,
Ciufulit si-asa lãiet,
Asteptând un ceas si douã
O gainã sã se ouã,
Care cantã cotcodace,
Proaspãt oul când si-l face.
De când e-n gospodãrie
Multe a-nvãtat si stie,
Si, pe branci, târâs, grãbis,
Se strecoarã pe furis.
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
-- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. -- "L-a mâncat!"
"Stai nitel, cã te dezvãt
Fãrã mãturã si bãt.
Te invatã mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a imbucat,
Zdreantã l-a si lepãdat
Si-a-njurat cu un lãtrat.

Când se uitã la gainã,
Cu culcusul lui, vecinã,
Zice Zdreantã-n gândul lui
"S-a fãcut a dracului!"

Zebra

Dupa cate se aude,
Zebra s-a vopsit cu dude
Geaba-ncearca sa se spele,
I-au intrat dungile-n piele.

Cele mai ... jucarici!